Hey, sunt Anca și lucrez ca… Ar trebui să spun sau nu? Că unele fete ca mine trec sub tăcere lucrul ăsta. Eu nu văd însă de ce ar trebui să fac ca ele. De ce să ascund ceva? Da, sunt model de videochat. Fac jobul ăsta de 2 ani, de când am terminat liceul. Și pot spune că mi se potrivește de minune.
Știu că sunt unele persoane care vor ridica din sprâncene: “Vai, dar cum poate spune cineva așa? Cum să lucrezi în domeniul ăsta?”. Asta e părerea lor însă. Mie chiar îmi place. Și îmi place mult. La început nici eu nu credeam că o să fie așa. Abia împlinisem 18 ani, ai mei erau în Italia, la muncă, și nu prea știam încotro să o iau. Nu mă atrăgea deloc gândul să mă duc și eu acolo. Că știu ce sacrificii fac părinții ca să pună și ei ceva deoparte. De asta nu voiam să mai depind ei, să aștept să-mi trimită bani. Plus că mai am o soră și deja era dificil pentru ei să ne ajute.
Mai aveam opțiunea facultății. Dar iarăși ar fi trebuit bani de undeva, să pot susține asta vreo 3 ani. Și pe urmă poate aș fi fost tot în situația asta. Că nici cu facultate nu aș fi avut cine știe ce garanții că mă angajez undeva în Iași. Ce să zic, eram un pic confuză și tot stăteam de vorbă cu prietene, cu foste colege despre asta. Până într-o zi când o fată de la un etaj mai sus mi-a zis așa, cu jumătate de gură, că face videochat la un studio. Am rămas destul de surprinsă, că nu mă așteptam. Adică vedeam că lipsește între anumite ore din grupul nostru obișnuit, de la scară. Și că, de la o vreme, își schimbase telefonul și se îmbrăca mult mai bine. Dar nu mi-a trecut prin cap că s-a angajat în videochat. Partea și mai tare e că m-a întrebat de ce nu încerc și eu. Și am încercat…
Studioul se chema (și se mai cheamă și acum, firește) – Heylux. Mi-a fost de ajuns doar buletinul și o discuție în engleză cu o fată simpatică, Claudia. Fata de la bloc îmi spusese deja să nu-mi fac griji că e ok acolo, că e legal și sigur. Claudia mi-a zis aceleași lucruri, mi-a arătat că sunt numai doamne acolo la studio și asta m-a cam convins. Adică n-au fost lucruri extraordinare, care să mă surprindă. De fapt, singurul lucru care m-a surprins a fost că totul arăta și se întâmpla foarte normal.
Ca să fiu sinceră, aveam un pic de emoții în legătură cu confidențialitatea. Adică n-aș fi vrut să afle din prima ai mei că sunt model. Că ar fi început pe stilul românesc, că vai, că lasă că îți trimitem noi bani sau mai bine mă duc și lucrez acolo. Na, ei sunt mai de modă veche. De la studio mi s-a spus însă că se poate bloca vizualizarea contului meu din Italia și România. Eu am vrut și din Anglia să nu fie voie să fiu văzută, că am acolo un unchi, fratele tatei. Asta s-a rezolvat imediat, cu un click pe calculator.
După asta, am început să merg la program normal, cam 8 ore pe zi. Weekend-urile le țineam libere și le țin și acum, că-mi place să am timpul meu liber. Știu că nu sună a modestie, dar mă consider o fată frumușică și toată lumea de pe la bloc îmi spune așa. Asta m-a ajutat să fac destul de repede bani la studio. Mai întâi vreo 800 de dolari, iar luna următoare am trecut de 1.200 de dolari. Nici nu știam ce să zic când am văzut că pot să-mi câștig banii mei. Fetele de la studio mi-au zis însă că ăsta e doar începutul și că ar fi surprinse să nu fac 2.500 de dolari în următoarele luni. Mie mi se părea că mi se învârte capul când auzeam sumele astea. Dar am zis să încerc în continuare, mai ales că m-au ajutat mult, ca și acum, doamnele de la training, care sunt extraordinare. Am continuat să-mi văd de treabă, că sunt fată destul de serioasă, zic eu, și acum, după 2 ani, câștig 4.000 – 4.500 de dolari, cam așa.
Cu banii ăștia pot să mă descurc foarte bine acasă, fără să mai cerem bani de la părinți. La un moment dat, ai mei au văzut că mi-e foarte bine și cred că s-au prins ei ce lucrez, că le-a dat de înțeles și sora mea. Cum mă așteptam, la început s-au supărat, au spus niște lucruri, n-au mai sunat 2 săptămâni. Pe urmă s-au potolit treptat și acceptă că sunt mare și mă descurc bine. Mai ales că sunt în siguranță la job și câștig mai mult decât ei doi. Așa au și ei posibilitatea să strângă pentru o casă, să poată reveni în țară mai repede, că ne e dor unii de alții.
Cam asta e povestea mea. Nu e neapărat specială, că mai sunt atâtea alte fete la studio care au aceeași experiență. S-au apucat de videochat în Iași din nevoie sau curiozitate și acum le merge grozav. Câștigăm o mulțime de bani și fiecare alege dacă își asumă jobul pe față sau preferă discreția, că și eu aș fi putut să ascund asta față de părinți dacă îmi propuneam cu adevărat. Dar e bine așa cum e acum și mă bucur că am făcut alegerea asta. De asta recomand Heylux oricărei fete care vrea să se descurce singură. Pupici!
