@ O firmă din Iaşi a fost dată în judecată de către o societate comercială din Cluj-Napoca @ Scandalul a izbucnit din pricina unor hamburgeri @ Mai exact, cele două entităţi juridice s-au judecat pentru un concept ce priveşte vânzarea acestor bunătăţi suculente şi pline de arome îmbietoare
Burger Shack a dat în judecată Concept Andrex Copou din cauza burgerilor
Procesul dintre Burger Shack şi firma Concept Andrex Copou a început pe 23 septembrie 2022. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat emiterea unei ordonanţe preşedinţiale prin care pârâta să fie obligată în mod provizoriu, până la soluţionarea definitivă a acţiunii în contrafacere care urmează să fie depusă pe rolul Tribunalului Iaşi, să înceteze imediat oricare formă de utilizare neautorizată a mărcii naţionale „Meat Up” sau a altor denumiri similar-confundabile cu aceasta, pentru produsele şi serviciile pentru care marca „Meat Up” este protejată, incluzând orice acte de furnizare sau de publicitate a serviciilor purtând această marcă, inclusiv online, pentru intermediul reţelei de socializare Facebook, Instagram şi a site-ului Meat Up.
„Suntem titularii mărcii naţionale „Meat Up”, protejată la nivel naţional începând cu data de 27 noiembrie 2019 pentru produse şi servicii în clasa 43, respectiv servicii de furnizare de alimente şi băuturi şi cazare temporară. Deţinem şi administrăm o pagină de website, de Facebook şi Instagram în cadrul cărora se poate analiza în detaliu descrierea serviciilor pe care le pun la dispoziţia clienţilor noştri. Marca „Meat Up” pe care o deţinem în portofoliu constituie brandul societăţii, un brand cunoscut pe piaţa de profil din Cluj – şi nu numai -, brandul fiind concretizat sub forma unui restaurant amplasat în inima oraşului Cluj şi care se bucură de un renume deosebit, raportat la nivelul ridicat al serviciilor şi mai ales al produselor furnizate”, au precizat reprezentanţii firmei reclamante.
Reclamanta a mai arătat că restaurantul său, ce funcţionează sub egida brandului Meat Up în Cluj, s-a diferenţiat încă de la început prin serviciile de înaltă calitate. Pentru a proteja toate aceste eforturi depuse de-a lungul timpului, reclamanta a procedat la înregistrarea mărcii naţionale „Meat Up” ca o marcă individuală verbală având protecţie pe clasa 43. Astfel, elementul distinctiv şi dominant care este de natură să producă confuzie este reprezentat de expresia „Meat Up”.
„Încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală intervine prin utilizarea denumirii „Meat Up” în cadrul activităţii comerciale pe care pârâta o întreprinde, dar şi prin intermediul promovării realizate de pârâta inclusiv în mediul online, pe site-ul web al acesteia sau pe reţelele de socializare. Prejudiciul care ne-a fost creat este iminent şi foarte dificil de cuantificat şi de recuperat, deoarece atingerea unei mărci cunoscute implică efecte care se pot răsfrânge în timp asupra mărcii înregistrate şi asupra puterii sale de atracţie. Imaginea unei mărci puternice recunoscute pe plan local în percepţia publicului consumator se construieşte în timp, cu eforturi constante şi cu investiţii majore, iar apariţia unor semne care supun publicul unei confuzii în ceea ce priveşte originea comercială nu poate decât să ineficientizeze în mod nelegal eforturile depuse de titularul de marcă pentru a creşte cota de piaţă a mărcii înregistrate”, au subliniat reprezentanţii companiei reclamante.
Au cerut încetarea utilizării denumirii
Firma reclamantă a fost înfiinţată în 2017 şi este titulara mărcii „Meat UP”. În anul 2018, societatea a deschis un restaurant în Cluj cu un meniu bazat în principal pe burgeri. Compania ieşeană a fost înfiinţată în 2017 şi are un restaurant cu denumirea „Meat Up – Steak House”, având un meniu variat, format atât din startere, supe şi ciorbe, salate, paste, garnituri şi salate, fel principal, street food – în principal burgeri, carne gătită la cuptorul pe cărbuni, pizza.
Ce au stabilit judecătorii ieşeni cu privire la acest proces
Conform acestora, din analiza produselor comercializate de părţi, reiese că între acestea există elemente suficiente care să delimiteze şi să diferenţieze operatorii economici cu acelaşi profil de activitate, consumatorul mediu, normal informat şi suficient de atent putând face diferenţa între cele două denumiri comerciale dacă ar avea posibilitatea să aleagă între produsele celor doi operatori economici. „Utillizarea de pârâtă a celor două cuvinte „Meat Up” în denumirea restaurantului nu constituie în sine o faptă de concurenţă neloială, atât timp cât există elemente de diferenţiere pe de o parte între cele două denumiri ale restaurantelor – Meat Up Steak House şi, respectiv, Meat Up, iar, pe de altă parte, între produsele comercializate, care permit consumatorului mediu să facă distincţia între produsele unui operator economic faţă de cele ale celui de-al doilea operator economic, în cazul în care ar avea posibilitatea concretă şi efectivă de a alege. În fapt, distanţa mare între localităţile unde se comercializează produsele şi natura produselor comercializate determină un public ţintă diferit”, au încheiat judecătorii ieşeni.