@ Constantin Cernescu, fostul primar al orașului Hârlău a obținut despăgubiri din partea statului român deoarece pe data de 22 ianuarie a fost reținut abuziv de procurorul Cristina Chiriac de la DNA Iași @ Acum Cernescu trebuie să primească din partea statului despăgubiri de 10.000 euro pentru că a fost reținut și trimis în judecată abuziv @ A fost cel mai mare eșec din istoria DNA Iași, în acest dosar au mai fost trimiși în judecată fostul viceprimar al Hârlăului, Florin Țepușă dar și fostul șef al Poliției orașului Hârlău, toți trei fiind în final achitați @ Cristina Chiriac a instrumentat dosarul împreună cu polițistul Ciprian Țurcanu
Magistrații Tribunalului Iași au stabilit că fostul primar al orașului Hârlău, Constantin Cernescu a fost reținut abuziv de procurorul Cristina Chiriac de la DNA Iași și în consecință statul trebuie să-i plătească despăgubiri de 10.000 euro. Constantin Cernescu a fost reținut pe 22 ianuarie 2016 de procurorul Cristina Chiriac, în prezent șefa DNA Iași care a făcut și propunere de arestare, fostul edil fiind acuzat de abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu și fals intelectual. Judecătorii l-au plasat însă pe Cernescu în arest la domiciliu. În final fostul primar a fost achitat definitiv și după aceea a dat statul în judecată solicitând să i se achite 494.100 lei reprezentând despăgubiri materiale și 50.000 euro daune morale. După cum am precizat mai sus judecătorii au aprobat în parte cererea lui Cernescu stabilind ca acesta să fie despăgubit cu 10.000 euro. Cernescu este nemulțumit și a făcut apel la Curtea de Apel Iași. ‘’Reclamantul a afirmat clar, în special prin intermediul cererilor precizatoare, că solicită obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri pentru faptul că a fost subiectul unor măsuri preventive într-un proces penal finalizat cu o soluţie definitivă de achitare. Astfel, prejudiciul este cert, întrucât este sigur că s-a produs, el rezultând în special din modalitatea în care s-au desfăşurat evenimentele, respectiv din privarea de libertate a reclamantului, măsură care, prin natura ei, o astfel de măsură generează o suferinţă morală intrinsecă, din moment ce o persoană care intră sub incidenţa ei suferă o modificare dramatică a vieţii sale private, fiind obligată să îşi limiteze drastic activităţile de zi cu zi. Libertatea de mişcare este un element important al vieţii private şi limitarea semnificativă şi intempestivă a acesteia implică în mod necesar o suferinţă morală pentru cel care trebuie să se supună unei astfel de măsuri’’, se arată în sentința Tribunalului.
Problema este că nu va plăti Cristina Chiriac din buzunarul propriu și nici politistul Ciprian Țurcanu cel care a ajutat-o să facă acest dosar. Banii vor fi plătiți de muritorii de rând cei care achită taxe și impozite iar Chiriac și Țurcanu vor ieși liniștiți la pensiile speciale.
Un dosar de râsul curcilor
În acest dosar a fost trimis în judecată aiurea și Dumitru Simionescu, fostul șef al Poliției orașului Hârlău. Acesta a fost acuzat printre altele că a intervenit pe lângă un pădurar să-i trimită unei bătrâne de peste 70 de ani, niște lemne de foc pentru iarnă. Au fost făcute mofturile marelui polițist Țurcanu și bătrâna a fost adusă la DNA și apoi la instanță să spună că-i mulțumește lui Dumnezeu că s-a milostivit cineva de ea și nu a murit de frig în timpul iernii. Evident și Dumitru Simionescu a fost achitat și de asemenea a dat statul în judecată. Acesta a cerut 55.000 lei reprezentând despăgubiri materiale și 50.000 euro daune morale. Judecătorii au aprobat ca acestuia să i se achite daune morale de 10.000 euro și daune materiale de 10.660 lei. ‘’ De asemenea, trebuie să fie reparat şi prejudiciul moral rezultat în urma deturnării traseului profesional al reclamantului de la o evoluţie firească orientată, astfel cum atestă probele de la dosar spre progres şi permanentă perfecţionare. Cât timp profesia reprezintă un aspect important al vieţii private, prin raportare şi la funcţia deţinută de reclamant la momentul începerii procedurilor penale, tribunalul reţine că reclamantul a suferit un prejudiciu moral inerent prin formularea unei acuzaţii penale, ulterior dovedită ca neîntemeiată, prejudiciu care trebuie reparat. Mai trebuie reţinut şi faptul că reclamantul a fost sub imperiul unor măsuri penale care i-au limitat drastic exerciţiul unor activităţi recreaţionale, cum ar fi vânătoarea. Faptul că reclamantul nu a putut să se bucure de această activitate ca urmare a formulării acuzaţiei penale nefondate i-a creat acestuia un prejudiciu morale care trebuie reparat de pârât’’, se arată in sentința prin care i-au fost acordate despăgubiri lui Simionescu.
Nici în cazul acestuia sentința nu este definitivă. Curtea de Apel judecă în această perioadă apelul formulat de Simionescu.
Achitări bombă într-un dosar al DNA. Primar, viceprimar, șeful Poliției, găsiți nevinovați
Constantin MAZILU
