@ Omul de afaceri ieșean, Lucian Zlate a depus la Parchetul General o plângere penală împotriva procurorului Bogdan Munteanu de la Parchetul European Iași @ Zlate a depus împotriva lui Munteanu o plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire ilegală de libertate @ Jumătate dintre acuzațiile pe care Munteanu i le-a adus lui Zlate au fost respinse de procurorii europeni de la Bruxelles, șefii magistratului ieșean
Cunoscutul om de afaceri ieșean Lucian Zlate a decis să depună plângere penală împotriva procurorului Bogdan Munteanu, de la Parchetul European Iași pe care îl acuză de lipsire ilegală de libertate. Asta deoarece, în dosarul în care Munteanu a cercetat modul în care Zlate a cheltuit fondurile europene pentru proiecte derulate în domeniul medical, procurorul Bogdan Munteanu a emis pe numele afaceristului un mandat de aducere fără ca anterior să-i trimită o citație, așa cum prevăd procedurile penale. ‘’Pe data de 27 iunie anul trecut mă aflam la Aeroportul Otopeni urmând a mă deplasa pentru câteva zile în Grecia în vacanță, pentru câteva zile. Am fost reținut de organele poliției de frontieră și condus la Iași pentru a fi audiat în cauza în care procurorul Bogdan Munteanu a dispus emiterea mandatului de aducere. A fost un abuz deoarece anterior eu nici măcar nu primisem o citație să mă prezint la Parchetul European’’, a spus Lucian Zlate.
Astfel, potrivit articolului 265, cod de procedură penală ‘’ o persoană poate fi adusă în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată pe baza unui mandat de aducere, dacă, fiind anterior citată, nu s-a prezentat, în mod nejustificat, iar ascultarea ori prezenţa ei este necesară, sau dacă nu a fost posibilă comunicarea corespunzătoare a citaţiei şi împrejurările indică fără echivoc că persoana se sustrage de la primirea citaţiei’’. Ori, în dosarul respectiv Bogdan Munteanu decisese cu numai o zi înainte efectuarea în continuare a urmăririi penale și până atunci putea oricând să-l audieze pe Zlate având în vedere că acesta se afla sub control judiciar într-un dosar deschis abuziv de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (dosar în care a fost achitat definitiv după cum am arătat într-o ediție anterioară-vezi aici). În plângerea penală depusă împotriva procurorului ieșean, Lucian Zlate a mai arătat că mandatul de aducere nu a fost motivat din perspectiva urgenței. Bogdan Munteanu știa că pe data de 26 iunie 2023 expirase măsura controlului judiciar adoptată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și a decis să emită a doua zi respectivul mandat de aducere care i-a stricat vacanța pe care urma să o petreaca în Grecia. Zlate a fost adus la Iași de doi polițiști, a fost reținut, Munteanu a propus instanței luarea măsurii arestării preventive, cerere care a fost respinsă de judecători. Asta deoarece, cercetările în acest dosar au demarat în 2021, în urma unor percheziții, perioadă în care procurorul a avut suficient timp să ancheteze și să-l citeze. De aceea, emiterea mandatului de aducere și luarea măsurii arestării nu aveau nici un rost. În plângerea penală Lucian Zlate a adus în discuție și dosarul Micu-contra României, cazul unui român care a câștigat despăgubiri le CEDO deoarece a fost privat de libertate, condus la secția de poliție pentru audieri, în baza unui mandat de aducere care nu a fost motivat de procuror.
Jumătate din acuzații au căzut
Lipsa de profesionalism a procurorului Munteanu în acest dosar a fost sancționată și de șefii săi de la Bruxelles. Astfel, înainte să-l trimită în judecată pentru unele infracțiuni cu fonduri europene, Munteanu a trimis actele de acuzare pentru confirmare la Bruxelles. Aici, șefii procurorului ieșean au decis că o bună parte din acuzațiile pe care Munteanu i le aduce lui Zlate trebuie să fie respinse deoarece nu există probe sau nu sunt prevăzute de legea penală. ‘’Cazul trebuie parțial respins în ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat în care este implicat un singur suspect persoană juridică, întrucât numai persoanele fizice pot fi considerate răspunzătoare pentru infracțiunea respectivă, conform dreptului intern. Cazul trebuie respins parțial în ceea ce privește falsul în încrisuri în care sunt implicați patru suspecți persoane fizice, întrucât a fost imposibil de stabilit dacă suspecții au furnizat semnături false’’, au stabilit șefii lui Munteanu. Aceștia au mai respins și două acuzații de fals puse în sarcina unor societăți comerciale.
Constantin MAZILU
