@ Înregistrare-bombă făcută de victimă cu telefonul în cazul avocatului ieşean Sebastian Felecanu @ Cu câteva minute înainte de moarte, avocata Monica Cioată a înregistrat scandalul pe care l-a avut @ La un moment dat, tânăra însărcinată i se plânge lui Felecanu că ar fi lovit-o în burtă @ Ieri, după emiterea sentinţei de 23 de ani de temniţă, judecătorii din cadrul Curţii de Apel Iaşi au dat publicităţii şi motivarea hotărârii respective
Înregistrare-bombă făcută de victimă cu telefonul în cazul avocatului ieşean Sebastian Felecanu! Cu câteva minute înainte de moarte, avocata Monica Cioată a înregistrat scandalul pe care l-a avut! La un moment dat, tânăra însărcinată i se plânge lui Felecanu că ar fi lovit-o în burtă!
Ieri, după emiterea sentinţei de 23 de ani de temniţă, judecătorii din cadrul Curţii de Apel Iaşi au dat publicităţii şi motivarea hotărârii respective. Astfel, magistratii au constatat ca, în dimineața zilei de 19.06.2021, în jurul orei 4:27, în timp ce se afla în apartamentul său, pe fondul unui conflict cu victima, având relații asemănătoare celor dintre soți și cunoscând faptul că este însărcinată, avocatul ieşean i-ar fi aplicat acesteia mai multe lovituri la nivelul feței și a corpului, după care a strâns-o de gât, prin comprimarea cu mâna a zonei cervicale, iar, ulterior, profitând de starea de semiconștiență sau inconștiență a numitei , a așezat corpul acesteia cu fața în jos, orientată spre interiorul camerei și picioarele spre exterior, pe marginea ferestrei bucătăriei și a împins-o în exteriorul clădirii, leziunile provocate la contactul cu solul ducând la decesul victimei.
„Analizând coroborat probele administrate în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătorești, evaluând deopotrivă și toate aspectele invocate de apărare, instanța constată pe deplin dovedită vinovăția inculpatului în ceea ce privește infracțiunea cu privire la care s-a dispus trimiterea sa în judecată, urmând a reține următoarea situație de fapt, ușor diferită de cea expusă în actul de sesizare al instanței, însă consistentă cu aceasta sub aspectul temeiniciei acuzației formulate”, au spus judecatorii.
Avocat Felecanu: „Ne-am mutat împreună de la începutul pandemiei de Covid-19!”
Conform declarației inculpatului, coroborată cu cea a unei martore, victima era, de asemenea, avocat, ce efectua stagiul profesional la cabinetul inculpatului. Astfel, inculpatul și victima s-au cunoscut în toamna anului 2019, când aceasta din urmă l-ar fi contactat telefonic pe inculpat, pentru a se interesa dacă poate efectua stagiul la cabinetul acestuia. După ce i s-a confirmat de către Baroul Iasi faptul că inculpatul îndeplinea condițiile legale pentru a putea primi doi stagiari, iar martora a precizat că nu are nimic împotrivă să colaboreze cu o altă stagiară, inculpatul și victima au început colaborarea profesională.
Potrivit declarației unei martore, fosta soție a inculpatului, cei doi au fost căsătoriți din 2008, având împreună cu copil în vârstă de 13 ani, însă au decis să divorțeze, inițial doar formal, din considerente financiare, respectiv pentru ca martora să poată contracta un împrumut, fără a fi necesar ca inculpatul, în calitate de soț, să figureze în calitate de garant. Divorțul a avut loc în luna noiembrie 2019, însă atât martora, cât și copilul celor doi au continuat să locuiască împreună cu inculpatul până în data de 18.02.2020, când despărțirea celor doi a devenit una efectivă.
Din primăvara anului 2020, relația dintre inculpatul și victima a devenit una apropiată, iar, potrivit declarației avocatului iesean, cei doi s-au mutat împreună în luna martie a anului 2020 (la începutul pandemiei, conform termenilor folosiți de inculpat). Atât inițial, cât și ulterior, pe parcursul celor aproximativ 16 luni ale relației afective dintre inculpat și victimă, cei doi au păstrat secretul asupra faptului că formează un cuplu, mai ales în raport cu colegii avocați, având în vedere diferența de vârstă dintre ei (victima având 26 de ani, iar inculpatul 39), dar mai ales faptul că victima era stagiar, iar inculpatul îndrumătorul ei, aspect ce ar fi putut fi comentat negativ. Relația nu a fost devoalată deloc părinților victimei, aceasta din urmă considerând că nu vor reacționa pozitiv la faptul că are o relație cu inculpatul, iar alte persoane apropiate (fratele victimei, fratele inculpatului, precum și părinții inculpatului) au aflat de existența acestei relații doar în primăvara anului 2021.
Martor: „Se certa şi cu fosta nevastă!”
De asemenea, o martora a arătat că a bănuit existența unei relații apropiate între inculpat și victimă când a reluat activitatea la cabinet după ridicarea restricțiilor din pandemie (mai 2020), întrucât aceștia păreau mai apropiați, dar niciunul dintre ei nu i-a confirmat acest lucru și nici nu se comportau în prezența sa la cabinet ca un cuplu. Existența unor certuri între inculpat și victimă au putut fi constatate frecvent și înainte de evenimentele din noaptea de 18/19 iunie 2021, situație ce a putut fi percepută în primul rând de vecinul al cărui apartament se afla sub cel al avocatului iesean.
Martorul a arătat că din apartament, dar și pe scara blocului se auzeau destul de des certuri între inculpat și victimă, iar, la un moment dat martorul a apelat și 112, pentru că gălăgia de deasupra (constând tot în certuri dintre inculpat și victimă) nu înceta, iar inculpatul, apelat telefonic de martor, care l-a rugat să înceteze zgomotele, nu a făcut acest lucru, ci dimpotrivă, a început să facă și mai multă gălăgie. La momentul la care au ajuns polițiștii, inculpatul nu a deschis ușa apartamentului, însă a încetat orice zgomot. Martorul a arătat că acest comportament nu era specific doar relației cu victima, inculpatul obișnuind să se certe foarte mult și cu fosta soție, în prezența copilului lor minor.
„Nu da! Nu da!…”
În același sens sunt și declarațiile unui alt martor, care a precizat faptul că avocatul avea des scandaluri cu fosta soție, așa încât persoana care locuiește sub apartamentul inculpatului venea și îi comunica martorului că nu poate învăța din cauza zgomotului, întrucât vecinii de sus se fugăreau prin casă și se certau. A precizat martorul că el personal a auzit-o de două ori pe fosta soție a inculpatului cum striga la soțul ei: „Nu da, nu da!” Martorul a arătat că a auzit certuri, pentru că apartamentele erau lipite și că, la un moment dat, când el și soția au auzit zgomote pe casa scării, au ieșit să vadă ce se întâmplă, putând observa victima care plecase din apartament cu o geantă, s-a îndreptat înspre terasă, încercând să se ascundă de martori, iar ulterior a revenit în apartament.
Aceste împrejurări sunt confirmate și de o martora, care a precizat că, după ce victima s-a mutat cu inculpatul, o perioadă scurtă de timp, respectiv două săptămâni, a fost liniște, după care au început certurile, mai rare la început, iar ulterior, mai ales înainte de decesul victimei, din ce în ce mai dese, cam la 2-3 zile. Martora a precizat, de asemenea, că cei doi se împăcau destul de repede. Referitor la episodul ieșirii din apartament al victimei, martora a arătat că a încercat să poate o discuție cu aceasta legată de frecvența certurilor, însă victima i-a replicat următoarele: „Dumneavoastră nu vă certați cu soțul?!”, după care a evitat-o.
De asemenea, conversațiile purtate (mesajele din aplicația whatsapp) relevă, în mare parte, o relație bună, discuțiile vizând, în mod firesc, atât chestiuni de natură profesională, cât și aspecte strict personale, raportat la natura relației dintre cei doi.
Victima, geloasă pentru că nu era inclusă în activităţile lui Felecanu
Analizând mesajele purtate prin intermediul aplicației whatsapp, instanța remarcă însă și preocuparea recurentă a persoanei vătămate asupra devotamentului/implicării inculpatului în relația cu ea, suspiciuni legate de faptul că inculpatul ar putea fi interesat de alte persoane de sex feminin, inclusiv de fosta soție, că acesta ar ignora în mod deliberat să vadă sau să răspundă la mesajele transmise de ea, că nu i-ar acorda respectul necesar și că alege să petreacă timp în compania altor persoane, în timp ce ea stă singură și nu iese nicăieri.
Mesajele transmise de persoana vătămată inculpatului în data de 22.02.2021 arata ca, după ce aceasta s-a plâns că s-a săturat să stea acasă, în timp ce inculpatul ieșea în oraș, ea menționează următoarele: „Când vii acasă o să te comporți urât cu mine, nu? Pentru că te-am sunat. Întreb ca să știu dacă să plec. Să fii singur, așa cum îi dorești”, iar, pe de altă parte inculpatul, în aceeași seară, îi transmite următoarele: „Și acum când ajung acasă urmează să faci scandal și să sari la bătaie!”
„Acestea denotă nesiguranța victimei în ceea ce privește seriozitatea implicării afective a inculpatului în relația cu ea, în pofida asigurărilor constante ale acestuia din urmă și pun totodată în lumină impulsivitatea de care victima dădea dovadă, de fiecare dată când i se părea că inculpatul nu se comportă sau nu reacționează așa cum ea își dorea, toate pe fondul unei stări de gelozie, de posesivitate chiar, nu doar față de un prezumtiv interes al inculpatului pentru alte femei, dar și în raport de toate sferele vieții sale private, care nu o includea”, au afirmat magistratii ieseni.
De unde a izbucnit scandalul
La momentul decesului, victima era însărcinată în 8 săptămâni, inculpatul fiind tatăl produsului de concepție, aspect rezultat în primul rând din actele medicale ridicate din apartamentul victimei, ce atestă ultimele controale efectuate de aceasta, dar și din raportul de expertiză medico-legală necropsie nr. 24870 din 22.07.2021( f.108, vol.II, d.u.p.), declarația inculpatului, precum și raportul de expertiză medico-legală ADN nr. 37 din 22.06.2021, care atestă că inculpatul poate fi tatăl embrionului din cavitatea uterină a victimei, cu o probabilitate a paternității de 99,%.
În seara de vineri, 18 iunie 2021, victima şi inculpatul au participat la petrecerea ocazionată de o nuntă, la restaurantul Elysium, din afara municipiului. Și în timpul petrecerii victima s-a fotografiat în mod repetat împreună cu inculpatul, aceștia părând apropiați și într-o dispoziție bună.
Cu toate acestea, deși persoanele care se aflau așezate la aceeași masă cu inculpatul și victima nu au observat nimic special referitor la modul în care aceștia se purtau unul cu altul, instanța reține declarația martorei (f. 112, vol. IV, d.i., f. 85-86, vol. I. d.u.p.), care a servit la un moment dat la masa celor doi și l-a reținut pe inculpat tocmai pentru că avusese un ton ridicat și un comportament în general agresiv față de martoră, constatând că acesta se afla într-o stare de ebrietate destul de avansată.
Prin urmare, cel mai probabil pe drumul dintre restaurant și domiciliu au existat anumite discuți contradictorii, care au generat o stare conflictuală între inculpat și victimă, situație ce a fost vizibilă din comportamentul celor doi, la momentul la care au coborât din autoturism și poate fi dedusă din înregistrările camerelor de supraveghere ce aparțin cabinetului notarial „ și asociații”.
Înregistrare-bombă în cazul avocatului Felecanu!
Conform magistratilor, victima a simțit nevoia să înregistreze discuția cu inculpatul, ceea ce denotă că aceasta a dorit să dețină o probă cu privire la ceea ce se întâmpla în casă, concluzie cu atât mai justificată cu cât, la începutul filmării cu telefonul, se aude victima cum plânge, suspină, oftează, respiră greu, în timp ce ține telefonul în mănă și se plimbă prin casă cu el. O astfel de atitudine nu poate fi una întâmplătoare și apare ca justificată în condițiile în care, din primele replici dintre inculpat și victimă rezultă că, înainte de inițierea înregistrării, inculpatul ar fi exercitat acte de violență asupra victimei și ar fi decis ca ulterior unei astfel de acțiuni să părăsească locuința.
Totodată, din imagini se poate observa cum pe un perete este proiectată umbra persoanei vătămate, ce se sprijină cu o mâna de același perete, din gesturile făcute părând a rezulta că aceasta se încalță. La 22 de secunde de la începerea înregistrării se aude vocea inculpatului care îi spune următoarele: „Aaa, scuze, cheamă salvarea, cheamă ce p… mea vrei tu, dă-te de aicea că îi dau eu permisul și buletinul. Ia-ți permisul și gata (neintelegibil)!”
Avand în vedere că înregistrarea video a debutat la ora 04 și13 minute, la doar 7-8 minute de la momentul la care inculpatul și victima au ajuns la domiciliu, rezultă că în acest interval conflictul dintre cei doi nu a fost unul eminamente verbal, ci a devenit și fizic, aceasta putând fi singura explicație pentru care inculpatul îi adresează victimei îndemnul să cheme salvarea și ce mai vrea ea, concluzie ce se coroborează pe deplin cu starea psihică a victimei la momentul la care a decis să înregistreze cu telefonul, respectiv plânsul, oftatul, respirația etc.
Cu siguranță, la momentul inițial, victima s-a temut că inculpatul ar fi putut continua actele de violență. Acest aspect este demonstrat și de faptul că, după momentul la care a inițiat înregistrarea, dar înainte ca inculpatul să anunțe că pleacă din casă, victima a luat decizia de a se încălța cu adidașii, nu pentru a pleca după inculpat, astfel cum acesta din urmă a relatat în cadrul declarației date în instanță, ci tot ca măsură de precauție, pentru ipoteza în care s-ar fi dovedit necesar să părăsească imobilul.
Cu toate acestea, ulterior acestei replici a inculpatului, timp de peste un minut, nu se mai poartă niciun fel de alte discuții între cei doi, doar se aud zgomote în fundal, precum uși închizându-se și deschizându-se, după care victima îl întreabă pe inculpat unde pleacă, acesta răspunzându-i că nu o interesează, că ea nu are nicio treabă, fapt ce o enervează brusc foarte tare pe victimă, care se aude cum trântește, izbește, spunându-i inculpatului să nu plece, pe un ton imperativ, timp în care acesta din urmă îi spune să îi dea drumul.
„Gata, nu mai…!”
Inculpatul, pe un ton jos, dar vizibil nervos îi transmite victimei că nu o să mai facă ce face ea de obicei, să se comporte aiurea cu el, să îi demonstreze nu știu ce, ea replicând inițial că „gata, nu mai!”, după care negând că s-a comportat în vreun fel anume, iar în cele din urmă, enervându-se iar, îi transmite inculpatului să nu plece nicăieri, să treacă să doarmă, afirmații dublate de zgomote puternice în care aparent se trântesc și se izbesc lucruri, precum și zgomote de lovituri. În continuare, cearta dintre cei doi se accentuează, niciunul nefăcând vreun efort de a aplana lucrurile; dimpotrivă, inculpatul continuă să îi reproșeze victimei că îi place să facă scandal, ca să se simtă el aiurea, că „vii și îmi demonstrezi mie că nu știu ce poți, ca să îmi faci mie chestiuni?”, i se adresează vulgar, după care concluzionează „Mă doare în p… de tine!”, „Du-te dracului!” și „(…) drumul (…) lumea cât de nebună ești și cine ești!”.
Pe de altă parte, victima, o persoană extrem de impulsivă, după cum rezultă din probele testimoniale, dar și foarte atașată de inculpat, aflată într-o relație de a cărei siguranță se îndoia permanent (conform mesajelor din aplicația whatsapp) se enervează și mai tare și începe să îl lovească pe inculpat, în scopul de a-l determina pe acesta să nu plece, lucru pe care i-l comunică în mod repetat. În același timp, tot victima pare că izbește lucruri prin casă. Inculpatul îi transmite, de asemenea repetat, dar pe un ton mai degrabă normal, să nu îl mai lovească, amenințând-o că o va lovi, victima transmițându-i că a făcut-o deja, că a lovit-o fix în burtă.(minutul 3,45 al înregistrării).
În continuare, cearta dintre inculpat și victimă se intensifică, întrucât aceasta din urmă continuă să îl lovească, să îi transmită că nu va pleca nicăieri, ceea ce îl enervează pe inculpat și mai tare și îi transmite victimei că el nu mai are nicio treabă cu ea, că nu e treaba ei unde pleacă. Tot inculpatul îi comunică victimei că se gândește că o va lovi, după care chiar el o roagă să îl lovească din nou („Hai , lovește-mă! Lovește-mă!”), ceea ce ea și face, după care se aude cum ea țipă, spunându-i să îi dea drumul, că o doare. Inculpatul continuă să o tragă de păr (aspect dedus din faptul că victima a țipat: „Imi smulgi părul!”), timp în care o întreabă în mod repetat dacă are de gând să îl lase în pace. se aude cum victima începe la un moment dat să plângă tare, acesta își revine și îi spune inculpatului: „Nu te las în pace!”, reproșându-i că s-a îmbătat „ca un porc ce este” și că i-a smuls părul, moment în care pe înregistrare se aude un „Auuu…” prelung din partea ei, urmat de plânsete.
Nu voia să îl lase să plece
Conflictul verbal și fizic dintre cei doi continuă în aceiași parametri, victima continuând să se împotrivească dorinței inculpatului de a părăsi apartamentul, inclusiv prin lovituri aplicate acestuia (se aud zgomote de plesnituri), iar acesta din urmă, deși îi transmite victimei să nu îl mai lovească, o agresează și el, pe înregistrare auzindu-se cum victima plânge, dar nu renunță la atitudinea inițială.
Inculpatul, pe de altă parte, îi transmite victimei că va pleca de tot, că va sta ea liniștită, singurică, văzându-și de treaba ei. În tot acest timp, discuțiile dintre cei doi sunt dublate de zgomote de lucruri trântite, împinse, de țipetele din ce în ce mai puternice ale victimei, acestea fiind probabil și cele care au trezit din somn vecinii din apartamentele apropiate.
Înregistrarea de pe telefonul victimei este întreruptă brusc, fără a se cunoaște dacă în mod voluntar sau nu însă, în mod evident, la momentul respectiv, conflictul/cearta dintre cei doi parteneri era în plină desfășurare. Din acest punct și până la aruncarea victimei de la geamul de la fereastra bucătăriei apartamentului inculpatului a trecut un interval de doar 6 minute, timp în care conflictul dintre cei doi nu a încetat ci, dimpotrivă, a crescut în intensitate.
Concluziile expertilor în acest caz
Expertii au concluzionat ca acest conflict dintre inculpat și victimă a scăpat de sub control, iar inculpatul, pe fondul stărilor de ebrietate accentuată și de nervozitate extremă, exasperat de împotrivirea constantă a victimei, care își dorea, în mod inexplicabil, ca el să rămână în apartament chiar în situația existentă, a unor agresiuni fizice anterioare ale inculpatului, probabil speriată de ideea că acesta ar putea pune capăt relației, a decis, cel mai probabil, inițial doar să îi aplice acesteia o corecție fizică, sens în care a urmărit-o prin apartament și i-a aplicat mai multe lovituri, inclusiv o lovitură cu pumnul în zona submentonieră-la nivelul bărbiei, care a lăsat urme specifice, constatate ulterior medico-legal, după care a strâns-o de gât, prin comprimarea cu mâna a zonei cervicale.
După aceasta, inculpatul, speriat de consecințele probabile ale acțiunii întreprinse (devoalarea actului de agresiune de către victimă, acuzarea sa pentru fapta de agresiune comisă), acționând în baza unei rezoluții spontane adoptate în sensul uciderii victimei, profitând de scăderea capacității victimei de a riposta și considerând că poate masca consecințele tuturor acțiunilor agresive, inclusiv uciderea victimei, prin crearea aparenței unei sinucideri, a plasat-o pe aceasta pe pervazul ferestrei, cu fața în jos, capul în interiorul apartamentului și picioarele în exterior, moment în care victima, conștientizând pericolul iminent în care se afla, s-a zbătut pentru a scăpa și a strigat puternic, de disperare, țipăt ce a putut fi perceput de mai multe persoane din inculpatul a împins-o în exteriorul clădirii.
Ce au mai spus magistratii ieseni
Faptul că cei doi s-au agresat fizic în contextul anterior precizat este evidențiat de actele medico-legale întocmite în privința victimei, dar și de rezultatul examinării fizice a inculpatului. În continuarea situației de fapt, instanța reține că, ulterior căderii victimei de la etaj, în parcarea interioară a blocului a coborât mai întâi martorul , care a examinat victima de la distanță și apoi martorul , care i-a comunicat primului faptul că sunase la SNUAU 112 și i s-a transmis faptul că deja fusese anunțat incidentul.
La ora 4:27:35, respectiv la 25 de secunde după căderea victimei, inculpatul este cel care apelează primul SNUAU 112, comunicând faptul că „pe s-a aruncat o persoană”. La solicitările operatorilor legate de persoana care s-a aruncat, inculpatul comunică faptul că este o femeie, în vârstă de 26 de ani, pe nume , însă la solicitarea operatorului de a furniza mai multe informații până la ajungerea unui echipaj de poliție, inculpatul transmite scurt: „n-am mai multe informații”. La ora 4,34, inculpatul reapelează SNUAU 112, invocând faptul că nu a venit nimeni la locul incidentului anunțat de el anterior și i s-a comunicat faptul că ambulanța este pe drum. La ora 04,38, operatorul încearcă să ia legătura cu apelantul, însă nu reușește, întrucât răspunde robotul mesageriei vocale.
Inculpatul nu a coborât în parcarea interioară. La ora 4:43, la fața locului a ajuns un echipaj de poliție, iar la ora 04:46 martorul a deschis ușa polițiștilor, unul dintre aceștia rămânând în parcare, iar celălalt urcând sus, în apartamentul inculpatului. În momentul în care au bătut la ușa apartamentului, inculpatul i-a comunicat că nu găsește cheia de la ușă și că, dacă doresc să intre, pot forța ușa. Agentul a insistat ca inculpatul să caute niște chei de rezervă și după maxim un minut l-a auzit pe acesta descuind ușa. La momentul la care i s-a solicitat inculpatului să indice locul de unde a sărit , acesta a indicat fereastra de la bucătărie, care era închisă.
„Declarația inculpatului este una nesinceră…”
Avocatul Sebastian Felecanu a uzat de dreptul la tăcere în cursul urmăririi penale, iar, pe parcursul cercetării judecătorești s-a prevalat de acest drept parțial, prin refuzul de a răspunde la întrebări, cu excepția celor ce ar fi putut fi eventual adresate de către instanță.
„Declarația inculpatului este una nesinceră, aflată în contradicție cu probele administrate în cauză, ce atestă o cu totul altă dinamică a evenimentelor care au precedat decesul victimei și, pe care le consecință, a modului în care s-a produs acest deces. Inculpatul a accentuat și a elaborat o varietate de versiuni de natură să ateste faptul că victima avea clare tendințe suicidale, că acestea se manifestaseră și în trecut, în prezența sa și că, în acea noapte, a încercat să o oprească de mai multe ori să facă același gest, însă, în cele din urmă, ea a reușit, chestiuni care se află într-o disonanță flagrantă cu restul probatoriului, fiind vădit inventate”, au spus judecatorii ieseni.
Astfel, instanța reține că inculpatul a susținut faptul că, pe drumul de întoarcere de la nuntă, victima i-ar fi reproșat faptul că nu pune mâinile pe ea în timp ce conduce, astfel cum obișnuia să facă, punându-i măcar o mână pe picior, ajungând din acest motiv la concluzia că inculpatul nu mai este interesat de ea. El a asigurat-o că nu este așa și nu au mai fost alte discuții pe această temă.
După ce a ajuns în fața blocului și a fost parcată mașina, după ce victima a intrat în cheile inculpatului, acesta a susținut că nu și-a dat seama dacă ea l-a lovit sau nu cu ușa, arătând faptul că cele două serii de uși de la intrare se izbesc uneori din cauza curentului.
De asemenea, modul în care a debutat înregistrarea video probează faptul că anterior acestui moment existase un conflict semnificativ între inculpat și victimă, ce nu s-a limitat doar la un schimb de replici între aceștia, ci a implicat și un conflict fizic, numai astfel putând fi explicată replica inculpatului, de a-i lăsa victimei cartea de identitate și permisul și de a o îndemna să cheme salvarea sau ce mai vrea ea.
Felecanu: „M-a strâns de gât şi m-a muşcat de spate!”
Or, inculpatul, în continuarea ideii inexistenței unui conflict între el și persoana vătămată, a relatat următoarele: „Eu am mers în sufragerie, unde m-am dezbrăcat de costum și cămașă și am rămas în șosete și slip, am luat o pernă și m-am întins pe canapea. Ea s-a descălțat, de asemenea, la intrarea în casă și mi-a cerut să merg în dormitor să dormim împreună, iar, inițial, eu nu am reacționat la solicitarea acesteia, motiv pentru care a început să îmi reproșeze că nu îmi pasă de ea, că mă gândesc la altele și că poate am de gând să mă împac cu fosta. Pentru că eu nu reacționam la cele spuse de ea, a pus mâna pe gâtul meu și m-a împins pe pernă, totodată m-a muscat în zona spatelui, după care a spus că se va arunca, se duce să se omoare, și a plecat spre dormitor mic, unde a deschis geamul. Am prins-o pe aceasta și nu a mai apucat să se urce pe pervaz, plecând spre bucătărie. În acest context menționez că, înainte să schimbăm termopanul, a mai încercat să se mai arunce de la același geam, totodată acolo era o poziție favorizantă urcării pe pervaz, întrucât era un birou amplasat sub geam, birou pe care l-am repoziționat după schimbarea termopanului, departe de fereastră.
De altfel, geamul de la dormitorul mic a rămas deschis în dimineața zilei de 19 iunie. După ce a plecat din dormitorul mic aceasta s-a îndreptat în spre bucătărie, însă am prins-o și în sufragerie, eu mergând în urma ei pentru a evita situații similare. A încercat din nou să se arunce de la etaj în bucătărie, moment la care eu am încercat să o conving să nu facă acest lucru, ea continuând să îmi facă reproșuri și continuând încercările de a se arunca de la etaj. La acel moment, eu am încercat să plec din casă, lucru pe care l-am comunicat și Monicăi, însă aceasta s-a opus, nelăsându-mă să mă îmbrac și, totodată, m-a și lovit de mai multe ori.”
În continuare, versiunea inculpatului este într-o oarecare consonanță cu conținutul înregistrării audio, pe care o cunoștea la momentul la care a fost audiat, însă redevine contrară realității obiective, de la momentul la care inculpatul relatează că victima i-ar fi propus să se liniștească amândoi, că ea îl iubește.
Astfel, inculpatul a relatat că evenimentele imediat anterioare morții victimei s-ar fi derulat în următoarea manieră: „După aceea, mi-a spus că mă iubește, a propus să ne liniștim amândoi, m-a prins de față și mi-a zis ceva de genul: „Iartă-mă, hai să dormim!” La momentul la care mi-a spus asta rochia ei era deja ridicată în jurul bustului, eu crezând că ea urmează să se dezbrace. M-am dus în dormitorul mare și m-am întins, așteptând-o. Văzând că nu mai vine m-am ridicat să o caut și am găsit-o așezată pe fereastra de la bucătărie. Am întrebat-o atunci: „Monicuț, ce faci aici?” , iar aceasta mi-a replicat, textual, în felul următor: „Arunc pietricele, ca să văd unde o să cad!” Menționez că aceste pietricele proveneau de la pervazul interior al geamului pe care l-am schimbat atunci când am schimbat tâmplăria. I-am spus Monicăi că eu nu mă uit la ea și m-am dat în spate, ușor după tocul ușii, astfel încât ea nu mă mai putea vedea, în speranța că astfel va coborî de pe geam și va veni după mine. Când m-am uitat a doua oară, după câteva secunde, era așezată pe tocul ferestrei în șezut cu picioarele îndreptate în spre sufragerie, iar spatele spre dormitorul mare, rochia în jurul bustului, iar mâinile între timp erau ridicate la un unghi de 90 grade, una dintre mâini, stângă, era orientată spre bucătărie, iar cea dreaptă, era spre exterior. M-am speriat foarte tare când am văzut-o astfel și m-am îndreptat spre ea, am prins-o de mâna stângă și m-am trezit că era în afara ferestrei, cu spatele lipit de peretele exterior al clădirii, iar eu era aplecat peste geam ținând-o de mâna stângă.
Am folosit expresia m-am trezit pentru că efectiv nu mi-am dat seama cum am ajuns din poziția de a o ține de mână în poziția de a fi aplecat deasupra pervazului. speriat, bulversat și am făcut eforturi să o salvez, comunicându-i și ei același lucru, i-am spus la un moment dat să pună piciorul pe țeava de evacuare la de centrala vecinului de jos și am încercat, totodată, să o ridic cu mâna stângă, apoi aceasta a alunecat din mâna mea, a strigat și a căzut!”
Instanța reține astfel că la momentul la care înregistrarea de pe telefonul mobil al victimei a fost brusc oprită și până la momentul decesului victimei a trecut un interval de doar 6 minute, la ora 04:21, când a luat sfârșit înregistrarea audio-video, conflictul dintre inculpat și victimă era în continuă desfășurare, luând amploare chiar ulterior acestui moment și s-a desfășurat în mod neîntrerupt până la momentul la care victima a fost aruncată de la pervazul ferestrei bucătăriei apartamentului aspect pe care instanța l-a reținut în cadrul situației de fapt anterior expusă, din analiza concordantă a declarațiilor martorilor care au fost treziți brusc din somn și care au auzit ce se întâmpla în apartamentul inculpatului chiar înainte de căderea victimei.
La ce concluzii au ajuns judecatorii
Cel puțin ciudată este susținerea inculpatului în sensul că victima și-ar fi ridicat rochia în jurul bustului, înainte de a decide să se arunce de la geam, afirmație care probabil încearcă să explice modul în care fost găsită vestimentația victimei la momentul căderii și care, în plus, îl incriminează și mai mult pe inculpat. Nu există nicio justificare pentru care o persoană, luând decizia de a se sinucide, în momentele prealabile, să își ridice rochia la nivelul bustului, o astfel de acțiune nefiind de natură să ușureze actul propus sau să poată fi explicat într-o manieră logică, din moment ce rochia în poziție normală nu o încurca în niciun fel.
Inexplicabilă este și pretinsa reacție a inculpatului la momentul la care acesta ar fi văzut victima așezată pe tocul pervazului, aruncând pietricele pentru a vedea unde cad, respectiv aceea de a se ascunde după tocul ușii, sperând că astfel victima se va da jos de pe geam, ceea ce este complet ilogic. se consideră că o anumită persoană are intenții reale de a se sinucidere, atunci reacția normală, firească, este de a face tot ce e posibil pentru a împiedica consumarea unui astfel de gest, atitudinea inculpatului putând fi însă într-o anumită măsură explicabilă doar dacă considera că gestul victimei este unul pur demonstrativ, făcut exclusiv pentru a atrage atenția, când singura manieră de a descuraja astfel de acțiuni este de a le ignora.
„Or inculpatul, care a clamat cu vehemență, pe tot parcursul procesului penal, faptul că victima s-a sinucis, că există elemente probatorii în sensul unor tendințe suicidale ale victimei prealabile actului din data de 19.06.2021, care a mers după victimă pentru a o opri să se urce pe geamuri de trei ori la momentul la care a ajuns la domiciliu, fiind aparent speriat de intențiile acesteia, când a văzut victima deja așezată pe pervaz, iar aceasta ar fi dat de înțeles că nu renunță la ideea de a se arunca, a decis să se îndepărteze de aceasta, să se ascundă după pervaz, nemaifiind la acel moment mânat de impulsul de a o opri.
Tot în sensul anterior expus și imposibil de ignorat este comportamentul inexplicabil al inculpatului de după momentul decesului victimei. Astfel, chiar dacă acesta a sunat la SNUAU 112 imediat, modul în care a relatat ceea ce tocmai se petrecuse, extrem detașat afectiv, ca și cum ar fi fost un simplu martor la cele petrecute, fără nicio conexiune cu victima și nu cineva care tocmai pierduse în mod tragic o persoană apropiată este greu de justificat”, au spus judecatorii.
Pe tot parcursul procesului, avocatul ieşean Sebastian Felecanu a negat că şi-ar fi ucis iubita însărcinată, acesta susţinând că ar fi fost vorba despre un suicid. Totusi, judecatorii au decis condamnarea lui, luand in calcul atat probele stranse de la fata locului, cat si declaratiile martorilor cu privire la cele intamplate.
