@ Statul Român a fost obligat de judecători să achite daune morale către un fost puşcăriaş pentru ploşniţele din Penitenciarul Iaşi @ Astfel, magistraţii din cadrul Tribunalului Iaşi au admis în parte acţiunea formulată de Neculai T. şi au obligat statul la plata unor despăgubiri de 1.000 de lei @ Atât fostul deţinut, cât şi Statul Român au contestat decizia judecătorilor
Statul Român a fost obligat de judecători să achite daune morale către un fost puşcăriaş pentru ploşniţele din Penitenciarul Iaşi! Aşadar, recent, magistraţii din cadrul Tribunalului Iaşi au admis în parte acţiunea formulată de Neculai T. şi au obligat statul la plata unor despăgubiri de 1.000 de lei.
„Instanta respinge excepţia de lipsă calitate procesual pasivă invocată de pârâtul Statul Român. Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Neculai T. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român şi obligă pârâtul să îi achite reclamantului suma de 1.000 de lei cu titlu de daune morale”, au spus magistratii ieseni. Totuşi, atât fostul deţinut, cât şi Statul Român au contestat decizia judecătorilor.
Statul Român, obligat la daune morale către un fost puşcăriaş
Procesul dintre Neculai T. şi Statul Român a început pe data de 29 august 2022. Prin cererea cu care a sesizat Tribunalul la data de 29 august 2022, reclamantul a chemat în judecată Statul Român pentru daune morale deoarece, în mod nelegal, a executat 24 de zile de detenţie în condiţii inumane.
„În perioada în care am executat un mandat de 2,6 ani, am primit 24 de zile compensatorii, dar, ulterior, Tribunalul Iaşi, realizând o contopire de mandate, nu a mai dedus cele 24 de zile compensatorii, revocând liberarea condiţionată şi emiţând un mandat de 3,2 ani. Cer 130.000 de euro daune morale, întrucât am executat abuziv 24 de zile de detenţie în condiţii inumane, de tortură, cu ploşniţe şi fără îngrijiri medicale”, a sustinut reclamantul in fata judecatorilor ieseni.
Ce au spus reprezentanţii Statului Român
La rândul lor, reprezentanţii Statului Român au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive cu următoarele argumente: calitatea de reclamant în procesul civil aparţine numai persoanei care pretinde ca i-a fost încalcat un drept al sau, iar calitatea de parat în procesul civil poate aparţine numai persoanei despre care se afirma că a incalcat sau nu a recunoscut acel drept.
„În cauză, prejudiciul nu este dovedit, nu este cert şi nici actual, astfel încât nu poate fi admisă acordarea unei despăgubiri de natura celei solicitate. În materia despăgubirilor civile s-a decis ca o cerere în pretenţii pentru daune, indiferent dacă ar constitui o reparaţie simbolică sau o compensare veritabilă, trebuie să specifice natura daunei pretinse în relaţie cu condiţia culpabilă imputată instituţiei / autorităţii.
În situaţia dată nu poate exista sancţiune fără dovedirea existenţei unui prejudiciu. În cauză, reclamantul nu a făcut în niciun fel dovada prejudiciului suferit, nefiind administrate probe care să justifice acordarea vreunei sume in compensarea acestui prejudiciu si, cu atat mai puţin, probe care sa determine legătura de cauzalitate dintre pretinsa nerespectare a unor drepturi ale reclamantului si pretinsul prejudiciu suferit”, au spus reprezentantii Statului Român.
