@ Şi-a dat în judecată fosta iubită după ce a rupt logodna cu el @ Acum, ieşeanul cere despăgubiri @ Recent, magistraţii din cadrul Judecătoriei Paşcani au respins acţiunea formulată de Costel Ilie în contradictoriu cu I.T. @ Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Iaşi
Un ieşean şi-a dat în judecată fosta iubită după ce a rupt logodna cu el! Acum, acesta cere despăgubiri! Recent, magistraţii din cadrul Judecătoriei Paşcani au respins acţiunea formulată de Costel Ilie în contradictoriu cu I.T.
„Instanţa respinge, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul Ilie Costel, în contradictoriu cu pârâta I.T.”, au afirmat magistratii pascaneni. Mai apoi, reclamantul a contestat decizia, iar, acum, dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Iasi.
Şi-a dat în judecată fosta iubită după ce a rupt logodna!
Prin cererea de chemare în judecată, ieşeanul a solicitat, în contradictoriu cu femeia, obligarea acesteia la restituirea în natură a unei părţi din imobilul edificat în perioada logodnei lor, iar, în subsidiar, obligarea acesteia la plata contravalorii părţii din imobil.
„Am fost logodit cu pârâta timp de 15 ani. La data când ne-am cunoscut, pârâta era recent divorţată şi avea în întrețiere doi copii – ambii minori la acea vreme. Am plecat împreună la muncă în străinătate, unde am lucrat în construcții, în agricultură, pe la diferite persoane fizice. Dar, întrucât pârâta avea copiii relativ mici, am decis de comun acord ca ea să rămână cu ei, iar eu am fost mai mult plecat, câştigând sume importante de bani. Când copiii au crescut şi şi-au găsit locuri de muncă, fosta mea logodnică m-a convins să ne stabilim acasă la părinții ei, întrucât aceştia erau bătrâni şi bolnavi. Tot acolo mai locuiau și alți doi frați ai pârâtei.
Întrucât casa în care locuiau toate aceste persoane era compusă din două camere şi o sală, mobilate cu strictul necesar, condițiile de igienă din locuinţă erau precare, iar casa se afla într-un stadiu avansat de autodegradare, pârâta m-a convins să ne construim o locuinţă proprie în aceiași curte, lucru pe care l-am şi făcut! Deoarece banii nu ne-au ajuns, am plecat, prin rotație, la muncă în străinătate”, a povestit ieseanul in fata judecatorilor.
Ce a mai spus ieşeanul în instanţă
Costel Ilie a mai relatat in fata judecatorilor ca, atat timp femeia era plecată, el rămânea cu părinţii şi frații ei. El a adaugat ca a lucrat la noua casă personal, iar, unde era treabă de doi sau mai mulți oameni, atunci plătea. Conform acestuia, la un moment dat, toţi banii pe care i-a obţinut din vânzarea altui imobil (15.000 de euro) i-a folosit pentru construcţia casei. Imobilul este construit din cărămida, tâmplărie de termopan, gresie, faianță, avand si o baie. Ulterior, părinții pârâtei au decedat, dar fraţii continuă să locuiască tot acolo.
După decesul proprietarilor, moştenitorii de drept nu au dezbătut moştenirea, pârâta nu are act nici pentru casă, nici pentru terenul de sub casă. „Din cauza încrederii pe care am avut-o pârâtă, în speranța unei viitoare căsătorii, eu nu am păstrat niciun act de achiziționare bunuri. De câte ori luam vorba despre încheierea căsătoriei, pârâta amâna mereu, spunând că încă nu este pregătită și că a fost dezamăgită în prima căsătorie și că nu este o grabă”, a adaugat Costel Ilie in faţa judecatorilor. Acesta a subliniat ca, in anul 2020, s-a produs despărţirea în fapt a părţilor, din cauza unei neînţelegeri.
Femeia nu a formulat o întâmpinare la dosar, desi a fost citata. Instanţa a respins actiunea formulata de iesean, aratand că acţiunea de partaj are ca situaţie premisă starea de co-proprietate, deţinerea bunului în coproprietate de către mai multe persoane, respectiv mai multe persoane să deţină un act de proprietate asupra bunului, iar, în urma acţiunii de partaj, acest bun ar urma să fie împărţit între co-proprietari.
„În niciun caz acţiunea de partaj nu poate avea ca finalitate crearea unor acte de proprietate în situaţia în care coproprietarii nu deţin niciun act de proprietate cu privire la bunurile ce urmăresc a le împărţi. În speţă, părţile nu deţin acte de proprietate pe imobilul solicitat a fi partajat şi nici cu privire la bunurile mobile enumerate de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi a precizărilor ulterioare”, au incheiat judecatorii pascaneni.
