@ Concluziile judecătorilor în cazul ieşencei acuzată că a ucis muncitori de la Citadin au fost făcute publice @ Asta, după ce Adina Iuliana Ghervase a fost condamnată vineri la 24 de ani de puşcărie @ Femeia este acuzată de omor şi tentativă de omor, precum şi de conducerea unui vehicul pe drumurile publice sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe
Concluziile judecătorilor în cazul ieşencei acuzată că a ucis muncitori de la Citadin au fost făcute publice! Asta, după ce Adina Iuliana Ghervase a fost condamnată vineri (10 ianuarie 2025) la 24 de ani de puşcărie, pentru omor şi tentativă de omor, precum şi de conducerea unui vehicul pe drumurile publice sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
„Se constată că inculpata nu a manifestat o minimă intenţie de adoptare a unor măsuri de precauţie în fața posibilelor obstacole de pe drum, împrejurări ce au concurat la deraparea autovehiculului şi absenţa oricărei reacţii privind efectuarea unor manevre de controlare a acestuia, anterior momentului impactului. Aceasta a ignorat cu desăvârşire indicatoarele amplasate pe traseul parcurs (,,trecere de pietoni”, ,,terminarea benzii de circulație din dreapta a părții carosabile”, „oprirea interzisă”), ce reclamau atenţie sporită şi reducerea vitezei de deplasare, a traversat nu mai puțin de opt intersecții și zece treceri de pietoni, fără să reducă viteza şi fără să manifeste o minimă preocupare faţă de siguranţa pietonilor sau a altor participanți la trafic. În aceste condiții, nu doar muncitorii au fost puși în pericol, ci orice alt pieton care ar fi traversat regulamentar pe oricare dintre aceste treceri de pietoni ar fi fost expus unui pericol major”, au afirmat judecatorii din cadrul Tribunalului Iasi.
Ce au spus magistraţii în cazul Adinei Ghervase
Conform judecatorilor ieseni, comportamentul Adinei Ghervase pe întreg traseul parcurs, caracterizat de viteză excesivă, lipsă totală de precauție, manifestată prin ignorarea conştientă a unor reguli elementare de circulaţie pe drumurile publice și efectele consumului de alcool, reprezintă factorii determinanți, ce au concurat în mod direct şi exclusiv la producerea accidentului rutier din 17 iunie 2022.
Chiar și în ipoteza unei a lucrării în neconcordanţă deplină cu dispoziţiile legale, condițiile optime de vizibilitate, conurile reflectorizante instalate și echipamentul reflectorizant al muncitorilor, ce s-au dovedit a fi suficiente pentru ceilalţi conducători auto participanţi la trafic (sub acest aspect este necesar a se remarca că, anterior producerii accidentului, 24 de autoturisme au traversat acel sector de drum, fără să se producă vreun incident), au fost suficiente pentru a-i permite femeii să observe starea de pericol și să reacționeze corespunzător.
„Aceasta, însă, în mod asumat, nu a manifestat nicio intenție de a adapta conduita sa la condițiile de trafic, fapt care demonstrează că vina exclusivă pentru producerea accidentului îi aparține. Astfel, la intrarea în curbă, nu a luat nicio măsură de frânare sau de evitare a coliziunii, pierzând controlul asupra vehiculului. Impactul cu un imobil și ricoșarea ulterioară în grupul de muncitori, pe fondul lipsei de reacţie determinată de conducerea autoturismului ulterior consumului de băuturi alcoolice şi cu viteză situată mult peste limita legală, relevă previzibilitatea urmărilor conduitei adoptate, urmări pe care inculpata le-a prevăzut şi, deşi nu le-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lor.
În opinia instanţei, probatoriul administrat în cauză justifică aceasta concluzie că inculpata a avut reprezentarea consecinţelor pe care le poate cauza, în condițiile în care era evident că autoturismul său se transformase, datorită împrejurărilor concrete în care era condus, într-o sursă majoră de pericol iminent pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi, deşi nu le-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lor. Aceste împrejurări demonstrează, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că, în mod asumat, inculpata nu și-a adaptat comportamentul la condițiile de trafic, ceea ce a contribuit decisiv la producerea accidentului.
În contextul factual supus analizei, modalitatea în care inculpata a ales să conducă autoturismul pe drumurile publice nu a reprezentat doar o încălcare parţială a normelor rutiere, ce ar putea fi plasată în sfera celor cu caracter uzual, ci a devenit un factor previzibil determinant al rezultatelor tragice care s-au produs, circumstanţele acţiunii şi consecinţele acesteia depăşind cu mult sfera celor ce pot fi apreciate ca fiind inerente nerespectării dispoziţiilor legale ce justifică reţinerea culpei ca formă de vinovăţie”, au subliniat judecatorii din cadrul Tribunalului Iaşi.
„Sugerează o atitudine de indiferență profundă…”
Magistratii ieseni au mai constatat ca efectul combinat al vitezei excesive, consumului de alcool, ignorării asumate a unor reguli esenţiale aplicabile în materia siguranţei circulaţiei de drumurile publice, a determinat lipsa de reacție din partea femeii şi conturează un scenariu în care probabilitatea unui accident grav era aproape inevitabilă.
„În acest context, în sarcina inculpatei nu poate fi reţinută infracţiunea de ucidere din culpă în cazul căreia, esențial de reținut, este natura comportamentului autorului, care ar trebui să demonstreze neglijență față de regulile de siguranță. În cazul inculpatei, analiza comportamentului său anterior şi concomitent accidentului sugerează o atitudine de indiferență profundă față de relaţiile sociale, în special faţă de cele care protejează dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi sănătate a persoanei. Aceasta a condus autovehiculul cu o viteză extrem de mare, de cca.148 km/h, ceea ce este semnificativ peste limita legală, și sub influența alcoolului, aspect care amplifică gravitatea acțiunilor sale.
Mai reţine instanţa că atitudinea inculpatei este dovada importanţei reduse pe care viaţa, integritatea fizică şi sănătatea celorlalţi participanţi la trafic o avea în accepţiunea sa, iar posibilitatea producerii decesului/vătămării unor persoane ca urmare a acţiunilor sale a fost acceptată de către aceasta, chiar dacă nu a fost un rezultat urmărit. Această concluzie apare ca fiind rezultatul unui raţionament efectuat prin raportare la datele expuse şi reţinute în contextul factual analizat, în condiţiile în care instanţa nu a identificat elemente de ordin probator care să justifice existenţa unor motive obiective care să fi afectat capacitatea inculpatei de a avea reprezentarea consecinţelor acţiunilor sale.
În opinia instanţei, acceptarea încadrării juridice invocată de apărare, în considerarea argumentului principal că este vorba despre de acţiuni ce au implicat un autoturism şi încălcarea regulilor de circulaţie de către conducătorul auto – elemente care, de regulă, caracterizează sfera culpei ca formă de vinovăţie – cu ignorarea elementelor de ordin probator care plasează conduita inculpatei în sfera intenţiei indirecte, apare ca fiind nejustificată şi periculoasă pentru însăşi ordinea de drept, neputând fi acceptată concluzia că, indiferent de modalitatea în care se realizează acţiunile imputate şi urmărire produse, prezenţa elementelor iniţial referite atrage, în mod automat, încadrarea juridică favorabilă persoanei acuzate, din perspectiva tratamentului sancţionator incident”, au aratat magistratii ieseni.
Care au mai fost concluziile magistraţilor ieşeni
Reţinerea elementului circumstanţial agravat este justificată de faptul că inculpata a comis acțiunea care a condus la suprimarea vieţii a patru persoane în aceeași împrejurare și cu aceeași ocazie, conform judecatorilor.
„Inculpata, aflată sub influența alcoolului, a manevrat autoturismul cu o viteză situată mult peste limita legală, într-o zonă urbană, pe timp de noapte, pe o arteră rutieră principală, intens circulată chiar şi la acel moment, cu ignorarea semnificaţiei indicatoarelor rutiere amplasate pe sectoarele de drum pe care s-a deplasat şi fără a lua nicio măsură de evitare a rezultatului grav. Aceste împrejurări, au determinat pierderea controlului asupra autovehiculului şi absenţa vreunei manevre de evitare a accidentului, autotvehiculul condus de inculpată intrând în coliziune cu peretele unui imobil și ricoșând într-un grup de muncitori care efectuau o lucrare pe partea carosabilă. Acțiunea inculpatei a avut consecințe deosebit de grave, rezultând decesul a patru persoane și vătămarea integrităţii corporale a altor trei persoane (cu leziuni grave pentru două dintre acestea – dintre care una a pierdut un organ vital, splina, aspect ce-i conferă infirmitate permanentă – şi uşoare pentru cea de a treia, în cazul acesteia din urmă reţinându-se că absenţa unor consecinţe vătămătoare mai grave s-a datorat exclusiv hazardului şi nu conduitei inculpatei).
Modalitatea în care a acţionat şi circumstanţele faptice mai sus analizate, în cuprinsul prezentei sentinţe penale, instanţa reţine că inculpata, deşi nu a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii unui accident cu consecinţe iremediabile. Aceasta avea reprezentarea consecinţelor pe care le poate cauza, în condițiile în care era evident că autoturismul său se transformase, datorită împrejurărilor concrete în care era condus, într-un instrument letal, ce putea avea efect devastator asupra celorlalţi participanţi la trafic.
Gravitatea faptelor sale este relevată şi de importanţa deosebită a valorilor sociale ocrotite de legiuitor, dreptul la viaţă fiind valoarea supremă, care stă la baza exercitării tuturor celorlalte drepturi. Decesul celor patru victime este o consecință ireversibilă a conduitei inculpatei, leziunile suferite de acestea fiind incompatibile cu viața, așa cum au fost documentate în actele medicale aflate la dosar. De asemenea, instanţa reţine că prin fapta sa, inculpata a adus o atingere importantă dreptului la integritate fizică şi sănătate ai căror titulari sunt persoanele vătămate din prezenta cauză, pentru două dintre acestea, leziunile traumatice fiind însemnate.
Astfel, apreciază instanţa că atitudinea inculpatei este dovada importanţei reduse pe care viaţa, integritatea fizică şi sănătatea celorlalţi participanţi la trafic o aveau în accepţiunea sa, posibilitatea producerii decesului/vătămării unor persoane ca urmare a acţiunilor sale fiind prevăzută şi acceptată de către aceasta, chiar dacă nu a fost un rezultat urmărit.
Un aspect cu relevanţă în stabilirea gravităţii conduitei inculpatei este dat de consumul de alcool anterior momentului în care a iniţiat acţiunea de conducere a autovehiculului, împrejurare care, alături de viteza excesivă şi nerespectarea regulilor esenţiale ce vizează siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, a determinat producerea evenimentului rutier cu consecinţele constatate. valoarea alcoolemiei în sânge, stabilită în urma estimării retroactive – respectiv 1,13 g%o alcool pur în sânge – poate fi considerată a fi relativ apropiată de limita legală ce face diferenţa între contravenţie şi infracţiune, în concret, aşa cum rezultă din consemnările efectuate de medicul specialist la momentul examinării clinice a inculpatei, deşi aceasta prezenta atitudine adecvată, cooperantă şi era orientată temporo-spațial, la examenul ocular s-a constat că reflexul fotomotor şi reflexul de acomodare erau diminuate, aspecte ce au afectat în mod incontestabil capacitatea sa de a conduce un autoturism pe drumurile publice şi au redus semnificativ posibilitatea de reacţie.
În plus, inculpata a deplasat autovehiculul pe drumul public pe o distanţă semnificativă ca întindere, pe o arteră rutieră importantă din mediul urban, traversând opt intersecții și zece treceri de pietoni fără a manifesta niciun moment o conduită prudentă.
Important de remarcat că inculpata deținea permis de conducere din anul 2005, ceea ce presupune o anumită experiență în conducerea autovehiculelor, iar în pofida faptului că, potrivit declarațiilor martorului – (persoana cu care inculpata era implicată într-o relație afectivă la acel moment), inculpata nu consuma de obicei alcool și nu obișnuia să urce la volan în stare de ebrietate, acțiunile sale din noaptea de 17.06.2022 reprezintă un indicator al unui potenţial criminogen ridicat.
Conduita inculpatei, caracterizată de nesocotirea asumată şi profundă a normelor de siguranță rutieră, evidențiază o periculozitate sporită a acesteia și o lipsă de responsabilitate care nu poate fi ignorată. Toate aceste elemente, coroborate cu urmările deosebit de grave ale faptei sale, impun o sancționare severă, proporțională cu impactul devastator pe care acțiunile sale l-au avut asupra vieților persoanelor implicate.
În ceea ce privește circumstanţele personale ale inculpatei, instanța reţine că aceasta este o persoană aflată la vârsta deplinei maturităţi, are doi copii minori şi nu are antecedente penale. Conform susţinerilor martorului -, inculpata este o persoană ce nu obişnuieşte să consume alcool şi are în general o conduită adecvată în societate, dar şi în raport de membrii familiei sale, martorul descriind-o ca fiind o mama iubitoare. În ziua incidentului, astfel cum rezultă din susţinerile martorului, dar şi actele medicale întocmite în cauză, inculpata consumase o cantitate însemnată de alcool. De asemenea, tot din relatările martorului se relevă faptul că în acea zi, inculpata se certase cu acesta dintr-un motiv minor, respectiv din cauza faptului că martorul nu montase un mâner exterior la uşa de la balcon. (…)
Conduita procesuală a inculpatei, manifestată pe parcursul desfășurării procedurii penale de faţă, nejustificată de elemente de ordin probator care să confere legitimitate obiectivă, reflectă lipsă de conştientizare a gravităţii faptelor sale și este expresia lipsei de consideraţii față de cadrul procesual în care s-a aflat, ce a implicat atât organele judiare, cât şi persoanele vătămate şi membrii familiilor victimelor decedate.
Inculpata a fost condusă la unitatea spitalicească pentru a primi îngrijiri medicale imediat după producerea accidentului, însă a părăsit unitatea medicală, desculţă, fiind depistată, în cursul zilei de 17.06.2022, ora 13:15, în timp ce se plimba în parcul din faţa Teatrului Naţional. Acest comportament denotă nu doar încercarea de a evita răspunderea penală, dar și o lipsă de sinceritate care afectează credibilitatea sa în fața instanței”, au mai subliniat magistratii.
„Vă plac poveștile? Mie îmi plac!”
Într-un cadru legal în care dreptul tuturor părţilor la apărare şi dreptul la un proces echitabil sunt incontestabile şi necesar a fi avut în vedere ca elemente prioritare în derularea procedurilor, inculpata a dovedit că nu înţelege importanţa obligaţiei de a respecta drepturile celorlalte persoane implicate în procedura judiciară aflată în curs de desfăşurare, manifestând lipsă de empatie şi, în mai multe ocazii, în mod nejustificat, o atitudine sfidătoare.
„Inculpata a fost implicată în diverse proceduri judiare, atât în fața judecătorului de drepturi și libertăți, cât și în fața procurorului care a investigat cazul. În aceste momente procesuale, inculpata a avut oportunitatea de a-și expune punctul de vedere și de a se apăra în cadrul legal, beneficiind de toate drepturile conferite de lege în vitutea calităţii sale de suspect și ulterior, inculpat. Cu toate acestea, a ales să trateze aceste ocazii cu o atitudine marcată de superficialitate, lipsă de respect și chiar ironie față de autoritățile judiciare. Afirmaţiile exprimate în faţa procurorului – ,, (…) nu doresc să dau declarație, nu vreau să spun povești, vă plac poveștile? Mie îmi plac” – reprezintă un exemplu de desconsiderare a procedurii judiciare, un context în care seriozitatea ar fi trebuit să fie o trăsătură principală a comportamentului său.
Atitudinea sa marcată de superficialitate nu s-a limitat doar la interacțiunile cu procurorul. În fața judecătorului de drepturi și libertăți, inculpata a continuat să manifeste lipsă de respect, comportament constatabil în toate încheierile care o vizează.
Asemenea momente relevă o tendință constantă de a lua în derâdere autoritatea instanței și de a ignora gravitatea acuzațiilor ce i se aduc. Chiar și atunci când i s-a atras atenția să își modereze comportamentul, răspunsul său neadecvat – „Vă deranjează așa mult zâmbetul meu? Nu puteţi să vă ţineţi şedinţa?” – a continuat să sublinieze aceeași atitudine nefirească, neadecvată și imatură. În astfel de circumstanțe, în care inculpata este chemată să răspundă pentru fapte de o gravitate ridicată, această atitudine nu face decât să justifice concluzia lipsei de conștientizare a consecințele propriilor acțiuni. Totodată, aceeaşi atitudine nefireasă a fost remarcată şi de partea civilă – care, audiată la data de 11.04.2024, a arătat că nu a mai dorit să fie prezentă la termenele de judecată din cauza atitudinii inculpatei, care o sfida, „dând ochii peste cap” şi care râdea tot timpul.
Lipsa de conștientizare de către inculpată a gravității faptelor sale, cumulată cu comportamentul său procesual, mai sus relevat, evidenţiază o atitudine total neadecvată față de procedura penală şi o raportare viciată la valorile morale unanim acceptate în societate. În fața unei situații care cerea reflecție şi asumare, inculpata a ales să sfideze și să ironizeze. Această atitudine nu doar că denotă lipsă de empatie și de înțelegere a suferinței provocate, dar oferă indicii importante cu privire la factorii intrinseci, cu influenţă în ceea ce priveşte perspectiva reală de reinserţie socială pe care o prezintă inculpata.
Coroborând aspectele dezvoltate anterior, instanța reține o periculozitate sporită a inculpatei şi un potenţial criminogen accentuat, lipsa antecedentelor penale şi celelalte elemente de ordin personal mai sus relevate, neputând contrabalansa în mod determinant elementele negative constatate. Sintetizând, în condiţiile în care instanţa nu numai că a apreciat existenţa vinovăţiei inculpatei dincolo de orice îndoială rezonabilă, dar şi că este necesar ca aceasta să execute pedeapsa în regim de detenţie, se impune ca măsura preventivă în discuţie să fie menţinută”, au incheiat judecatorii ieseni.
