@ Nelu Tătaru a fost filmat luni de zile în cabinetul său iar înregistrările suprind pacienți care îi lasă bani după consultație @ A fost identificați peste 20 de pacienți care au lăsat bani, după vizionarea filmărilor s-a început urmărirea penală în cazul acestora pentru dare de mită @ Cei mai mulți au scăpat de trimiterea în judecată deoarece au colaborat cu ‘’organele’’ @ Asta în condițiile în care Legea prevedea că aceștia puteau scăpa de pedeapsă numai dacă sesizau parchetul înainte să fie prinși @ Trei pacienți au refuzat să dea declarațiile cerute de DNA și astfel au fost pedepsiți cu trimiterea în judecată
Alte mari semne de întrebare cu privire la modul în care DNA Iași a instrumentat dosarul în care a fost trimis în judecată pentru luare de mită, Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății. Astfel, pentru a-și susține acuzațiile din rechizitoriu, pe lângă filmările cu o cameră ascunsă în cabinetul medical DNA Iași avea nevoie și de declarații. Astfel, după vizionarea filmărilor, au fost identificate un număr de 23 de persoane care ar fi lăsat bani sub diverse forme, în cabinetul lui Nelu Tătaru, de la spitalul municipal din Huși, în timpul consultațiilor medicale. În timpul cercetărilor împotriva acestor bolnavi a început urmărirea penală pentru luare de mită. Brusc, au fost trimiși în judecată numai 3 dintre pacienții care au recunoscut că au lăsat bani în cabinet. Este vorba despre cei care nu au vrut să dea declarații în fața procurorilor DNA. Mai mult, aceștia s-au prevalat de dreptul la tăcere pentru a nu se autoincrimina. Legea le dă acest drept dar DNA Iași nu i-a iertat pentru că nu au vrut să vorbească și au fost trimiși în judecată pentru dare de mită. Restul au fost scoși de sub urmărire penală după ce au ‘’colaborat cu organele’’. Astfel, deși au săvârșit aceiași faptă, cei mai mulți au devenit martori iar trei dintre ei au devenit inculpați. Asta în condițiile în care legea penală prevede cu totul altceva. ‘’Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta’’, se arată la art.290 codul penal, darea de mită. Nici unul dintre pacienții care au scăpat de un proces pentru dare de mită nu a sesizat parchetul înainte să fie prins, așa cum prevede Legea. Prin urmare, există șanse mari ca declarațiile care l-ar putea incrimina pe Nelu Tătaru să fie obținute sub presiune, oamenii simpli de la țară care ar spune orice numai să nu mai fie purtați prin tribunale. Acest tratament discriminatoriu a fost invocat în fața judecătorilor Înaltei Curți și de Sandra Grădinaru, avocata lui Nelu Tătaru. ‘’ Pe de altă parte, a apreciat (Sandra Grădinaru-n.r) că această măsură nu mai este necesară pentru desfășurarea urmăririi penale, având în vedere faptul că aceasta s-a finalizat, fiind audiate în cauză toate persoanele. A învederat că trei dintre aceste persoane s-au prevalat de dreptul la tăcere, subliniind că acest drept a atras consecinţe defavorabile, cu toate că, în conformitate cu textul de lege, nu ar fi trebuit să atragă astfel de consecinţe’’, se arată în sentința din Cameră Preliminară prin care Înalta Curte i-a ridicat controlul judiciar lui Nelu Tătaru.
DNA a disjuns ‘’balastul’’ către Parchetul de pe lângă Tribunal
Inițial s-a vorbit de circa 100 de persoane filmate cu bani în cabinetul lui Nelu Tătaru. Însă, procurorii n-au găsit toți pacienții care au lăsat bani. De aceea, pentru pacienții care nu au fost identificați dosarul a fost disjuns către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui. Magistrații Înaltei Curți au putut afla chiar de la procurori că nu au fost identificați toți pacienții care au fost filmați în timp ce oferă bani medicului. DNA Iași susține că, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși, de în perioada 03 aprilie 2024 – 12 iulie 2024, Tătaru Nelu ar fi primit cu titlu de mită sume de bani cuprinse în general între 100 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare, de la 45 de persoane pacienți/aparținători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic specialist, respectiv intervenții chirurgicale, consult pacienți ori eliberare de rețete medicale. În articolul repostat mai jos am arătat că interceptările din dosar nu probează vinovăția lui Nelu Tătaru.
Constantin MAZILU
