@ Campul de maci are cateva hectare si se afla la marginea DJ 282 care duce spre Botosani @ Acesta a fost unul dintre cele mai fotografiate locuri in aceste zile la Iasi
Un camp de maci de cateva hectare, situat intre localitatile Vladeni si Halceni a devenit unul dintre cele mai vizitate locuri din judetul Iasi, in acest week-end prelungit de Rusalii. In fiecare din aceste trei zile libere, sute de ieseni din toate localitatile judetului au venit aici pentru fotografii. La momentul in care au fost realizate fotografiile pe care vi le prezentam pe marginea drumului DJ 282 erau parcate cel putin 50 de masini ale iesenilor veniti sa vada acest camp de maci. Sirul de masini se intindea de jos de la intersectia cu drumul care duce pana in Andrieseni pana sus in coama Dealului dupa care se vede Barajul de la Halceni.
”Campul de maci ucigatori”
Campurile de maci, datorita proprietatilor decorative si narcotice pe care le are aceasta planta, si-au facut loc si in romane celebre. Cel mai cunoscut este poate „Campul de maci ucigatori” din povestirea Vrajitorul din Oz a lui Lyman Frank Baum din care va prezentam doua fragmente:
”În drumul lor se iveau, printre alte soiuri de flori, din ce în ce mai mulţi maci roşii şi, la un moment dat, se găsiră în mijlocul unei pajişti întinse, plină numai de maci. După cum se ştie, atunci când aceste flori cresc multe la un loc, mireasma lor e atât de puternică şi de îmbătătoare, încât oricine trece pe lângă ei adoarme pe loc, şi, dacă nu e grabnic scos dintre flori, adoarme pentru totdeauna. Dar Dorothy nu ştia lucrul ăsta, nici nu putea pleca din puzderia de flori roşii ce răsăreau pretutindeni, aşa că pleoapele i se împreunară şi simţi că trebuie numaidecât să se culce şi să doarmă. Omul de Tinichea însă nu o lăsă să facă una ca asta……”
”Îl ridicară pe Toto şi îl puseră în poala lui Dorothy, apoi făcură din mâinile lor împletite un scaun şi o aşezară pe fată, adormită, între ei. Astfel merseră şi merseră, şi părea că marele covor de flori ucigătoare din jurul lor nu se mai sfârşeşte. Urmară şerpuirea râului şi ajunseră, în sfârşit, lângă prietenul lor, Leul, care zăcea, dormind adânc, printre maci. Florile fuseseră atât de puternice, încât uriaşa fiară se lăsase învinsă de mireasma lor şi căzuse când nu mai avea de făcut decât câţiva paşi până la câmpul de iarbă verde din apropiere”.
