@ Caz ciudat, în instanţele din Iaşi: apicultor, obligat să achite daune vecinului din pricina albinelor sale @ Albinele ar fi ucis calul vecinului @ Astfel, recent, magistraţii din cadrul Judecătoriei Iaşi au admis cererea formulată de Ghiorghe Chistol în contradictoriu cu Doru Leonte @ Acesta din urmă a fost obligat să plătească daune de peste 8.000 de lei
Caz ciudat, în instanţele din Iaşi! Apicultor, obligat să achite daune vecinului din pricina albinelor sale! Albinele ar fi ucis calul vecinului. Asadar, magistraţii din cadrul Judecătoriei Iaşi au admis recent cererea formulată de Ghiorghe Chistol în contradictoriu cu Doru Leonte.
„Instanta anulează cererea reconvenţională formulată de pârâtul Leonte Doru în contradictoriu cu reclamantul Chistol Ghiorghi. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârât prin întâmpinare. Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Chistol Ghiorghe în contradictoriu cu pârâtul Leonte Doru. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 8.180 de lei, cu titlu de daune materiale. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 2.714 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată”, au afirmat judecatorii ieseni.
Caz ciudat, în instanţele din Iaşi!
De remarcat este faptul ca sentinta nu e definitiva, aceasta putand fi contestata. Procesul dintre cei doi vecini a inceput pe 16 iunie 2023. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, pronunţarea unei hotărâri prin care să dispună obligarea pârâtului la plata despăgubirilor civile reprezentând contravaloarea pagubei cauzată de albinele proprietatea sa, cu cheltuieli de judecată.
„Pârâtul este vecinul meu în satul Probota, iar, între suprafaţa de teren pe care pârâtul o foloseşte şi proprietatea mea, se află o casă şi terenul aferent. Pe 1.05.2023, pârâtul, împreună cu o altă persoană, a lucrat stupii amplasaţi pe terenul său, fiind echipaţi corespunzător, cu măşti specifice. În perioada prânzului, spre după-amiază, roiul de albine a scăpat de sub control şi a zburat peste câmpul pe care se afla o cabalină proprietatea mea, iapa fiind în pripon. Pârâtul şi lucrătorul său au văzut ce se întâmplă, astfel că au mers la iapă, au luat-o şi au adus-o acasă. Am dat telefon medicului veterinar, iar un angajat al cabinetului medical a venit imediat, i-a aplicat cabalinei un tratament injectabil în încercarea de a salva animalul, iar pârâtul şi lucrătorul său au asistat la aplicarea tratamentului de asistentul veterinar. Inclusiv a doua zi s-a repetat administrarea tratamentului pentru a salva animalul, dar iapa s-a zbătut până la ora 16.30 în agonie şi a murit.
L-am anunţat pe pârât că albinele sale mi-au omorât iapa, solicitându-i să plătească pentru ce s-a întâmplat, respectiv să plătească iapa sau să îi cumpere alta, aptă de muncă, deoarece eu o foloseam la muncile agricole, fiindu-mi absolut necesară. Pârâtul mi-a spus iniţial că îmi dă bani să cumpăr alt cal, dar, pe urmă, s-a răzgândit. Valoarea cabalinei care a fost ucisă de înţepăturile de albine este de 8.000 lei, animalul fiind sănătos, voinic, apt de muncă, hrănit corespunzător peste iarnă. Tratamentul veterinar aplicat în încercarea de a-i salva viaţa a fost în valoare de 180 de lei. Pârâtul este cel care are paza şi se folosește de stupii de albine ce au cauzat decesul cabalinei, fapt ce mi-a cauzat un prejudiciu material şi emoţional, pe care pârâtul este obligat să îl repare”, a afirmat reclamantul în instanţă.
Ce a spus ieşeanul dat în judecată
Pe de altă parte, Doru Leonte a formulat o întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, având în vedere că reclamantul nu a dovedit în mod concret că albinele care i-au înţepat animalul provin din albinele ce îi aparţin. Acesta a arătat că nu este singura persoană din zonă care are albine şi poate fi vorba de un roi de albine sălbatice. A mai arătat că nu are nicio vină, chiar dacă are amplasaţi câţiva stupi de albine în apropierea terenului pe care reclamantul şi-a lăsat animalul la păscut.
„Am respectat prevederile Legii nr. 382/2013, art. 13. Deţin pe raza satului Probota o suprafaţă de teren îngrădit pe toate 4 laturile cu garduri ce au o înălţime de peste 2 metri. Pe acest teren am înfiinţat o livadă de aproximativ 150 de pomi, precum şi un solar în care cultiv legume. Tot pe acest teren există amenajat un heleşteu de aproximativ 600 mp, precum şi 15 stupi, dintre care 6 roiuri şi 9 familii de producţie. Stupii sunt înscrişi în registrul agricol al Primăriei Comunei Probota. Stupina este amplasată în grădină, în apropierea solarului şi este îngrădită cu un gard de stuf cu o înălţime de peste 2 metri. Pe 1.05.2023, la ora 10,00, am mers la terenul pe care îl deţin în Probota, împreună cu vecinul meu, soţia sa şi nepoata în vârstă de 1,6 ani. Prin vizualizare am verificat şi existenţa stupilor, fără a ridica vreun capac sau podişor de la vreo familie de albine”, a spus pârâtul în faţa judecătorilor.
Acesta a daugat ca, mai apoi, s-a apucat de prăşit şi de aşezat terenul acoperit de cultura de zmeură şi mure, iar vecinul său s-a apucat de prăşit la pomi şi de greblat creanga rămasă de la curăţatul pomilor, precum şi iarba uscată. A arătat că, după ceva timp, s-a apucat de plantat răsadul de roşii în solar, moment în care a venit vecinul său şi i-a adus la cunoştinţă că, pe imaşul satului, aflat în vecinătatea terenului pârâtului, se află două cabaline care, crede dânsul, sunt atacate de albine. A arătat că s-a echipat cu mască şi mănuși pe care le avea la îndemână în solar, a aprins afumătorul, care s-a aprins instant, deoarece ca şi combustibil folosește cofraje de ouă.
Un avertisment privind locul respectiv
El a mai spus ca a ajuns imediat lângă cele două cabaline şi, văzând că sunt atacate de albine, împreună cu care se echipase între timp şi el cu masca de apicultor, a încercat să îndepărteze albinele de pe animale. A arătat că a reuşit într-un final să desprindă animalele din pripon şi să le ducă spre locuinţa reclamantului, după care s-au retras în grădina proprietatea sa, unde au continuat treburile agricole. Nu după mult timp a venit un asistent veterinar care a administrat un tratament animalului, dar el nu ştie despre ce tratament este vorba.
Acesta a mai arătat că nu ştie dacă asistentul medical era abilitat să aprecieze diagnosticul de şoc anafilactic. A mai susţinut că are familiile de albine de circa 14 ani şi, în toată această perioadă, proprietarii celor două cabaline priponeau animalele aproape zilnic lângă gardul proprietății sale, deşi aveau la dispoziţie câteva hectare de păşune. A arătat că, pe 1.05.20123, i-a atras atenţia vecinului, când a priponit calul, să nu îl priponească acolo pentru că zona este tranzitată de albinele fiului său şi ale ginerelui său, care sunt proprietarii unui număr de peste 150 de familii de albine, iar stupii acestora sunt amplasaţi la 100 de metri de locul în care se aflau priponite cabalinele.
Aceeași avertizare a fost transmisă şi reclamantului, care nu a ţinut cont de aceste aspecte şi a ales să îşi priponească animalul în zona tranzitată de albine. El a susţinut că valoarea de 8.000 de lei este exagerată, deoarece, pentru un cal de talie similară, preţurile pornesc de la 500 de lei. De asemenea, ieseanul a formulat o cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea reclamantului la plata de daune morale pentru prejudiciul de imagine creat, având în vedere mediul în care îşi desfăşoară activitatea, prin acţionarea în judecată fiind hărțuit psihic şi moral.
