@ Judecătorul de cameră preliminară al ICCJ care a analizat excepțiile celor judecați în dosarul fostului ministru Costel Alexe a stabilit admiterea unora dintre acestea și restituirea dosarului la DNA @ Asta, pentru completarea rechizitoriului cu detalii ce țin de starea de fapt din dosar și de acuzațiile formulate @ Judecătorul a constata că nu e clar cum ar fi săvârşit Alexe infracţiunile
Magistratul de cameră preliminară al ICCJ care a analizat excepțiile celor judecați în dosarul de mare corupție al fostului ministru Costel Alexe a stabilit admiterea unora dintre acestea și restituirea dosarului la DNA pentru completarea rechizitoriului cu detalii ce țin de starea de fapt din dosar, precum și de acuzațiile formulate. Judecătorul a constata că nu e clar cum ar fi săvârşit Alexe infracţiunile.
Decizia de marți, 14 martie 2023, nu este definitivă și poate fi contestată. „Instanţa admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Alexe Costel, Grecu Ioan Bogdan, Gătin Mirela şi Fătu Nicoleta. Constată neregularitatea rechizitoriului din 16 iunie 2022, întocmit DNA, Secția de combatere a corupției, în privința descrierii faptelor şi a încadrării juridice cu referire la: infracțiunea de luare de mită, reținută în sarcina inculpatului Alexe Costel, în sensul de a se indica în concret actul în legătură cu îndeplinirea căruia ar fi existat presupusa pretindere, raportat la atribuțiile de serviciu ale acestuia;
– participația penală sub forma instigării la infracţiunea de delapidare reţinută în sarcina inculpatului Alexe Costel, în sensul descrierii acțiunii de determinare a autorului la comiterea faptei, dar şi a persoanelor presupus instigate, respectiv reprezentanții SC Liberty Galaţi SA;
infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, reținută în sarcina inculpatelor Gătin Mirela şi Fătu Nicoleta, respectiv participația penală sub forma instigării la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată reţinută în sarcina inculpatei Fătu Nicoleta, în sensul descrierii faptelor şi încadrarea lor juridică, a formei de vinovăţie cu care a fost săvârşită presupusa faptă;
– participaţia penală sub forma instigării la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, reţinută în sarcina inculpatului Grecu Ioan Bogdan, în sensul descrierii faptei şi a încadrării juridice, precum şi a formei de vinovăţie cu care a fost săvârşită presupusa faptă”, se arată în decizia ÎCCJ.
Ce au mai spus judecătorii de la Înalta Curte
„Instanţa respinge, ca neîntemeiate, în rest celelalte cereri şi excepţii formulate de inculpaţii Alexe Raluca Elena, Alexe Mihai, Alexe Florin, Grecu Ioan Bogdan, Gătin Mirela şi Fătu Nicoleta. În termen de 5 zile de la comunicare, procurorul trebuie să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei”, au mai menţionat judecătorii de la Înalta Curte.
Acuzaţii neclare aduse de DNA în cazul lui Costel Alexe
În urmă cu aproape un an, DNA l-a trimis în judecată pe Costel Alexe, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru luare de mită şi instigare la delapidare, alături de alte 6 persoane.
„Pe 6 aprilie 2020, inculpatul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură).
Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE.
Foloasele respective, în cantitate de 22 de tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o persoană apropiată ministrului, inculpată în prezenta cauză. Valoarea foloaselor ar fi fost primite ca mită de fostul ministru cu acceptul directorului general al societății respective, trimis în judecată în prezenta cauză, și se ridică la suma de 99.956 de lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului„, au spus procurorii DNA.
