@ Un curent de cenzurare a libertății de exprimare, de penalizare a celor care spun adevăruri care deranjează își face loc în Justiție @ Consiliul Superior al Magistraturii a constatat că judecătorul ieșean Costică Ciocan, de la Judecătoria Iași a încălcat o prevedere din codul deontologic al magistraților deoarece a criticat în termeni sarcastici activitatea acestei instituții și a fostului președinte acesteia, Daniel Grădinaru @ În articolele incriminate Costică Ciocan nu a dat și numele lui Grădinaru dar oferit indicii suficiente care-l indică cum ar fi ‘’ cel mai important om din Magistratură’’, colegii săi din CSM fiins deranjați că pentru caracterizarea acestuia s-au folosit termeni precum ‘’Stăpânul’’, ‘’El Chapo’’ @ Se observă și la instanțele din Iași, în special la Tribunal o tendință de limitare a libertății de exprimare a jurnaliștilor
Nu l-au sancționat pe procurorul Daniel Horodniceanu care a amenințat doi polițiști după ce l-au oprit în trafic dar în schimb au penalizat un judecător din Iași care și-a exprimat liber opiniile despre mersul Justiției și activitatea CSM. Așa funcționează CSM. Este mai periculos un judecător care-și exprimă liber opiniile decât un procuror care a amenințat doi polițiști în exercițiul funcțiunii deși întreaga țară este indignată de faptul că Horodniceanu a scăpat basma curată. CSM a constatat că judecătorul Costică Ciocan a ‘’încălcat normele de conduită prevăzute de art. 18 alin. (2) din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/24.08.2005, cu modificările și completările ulterioare’’. Doar unul din cei 7 judecători care au participat la ședință s-a opus, argumentând că judecătorul ieșean nu a încălcat normele de conduită, doar și-a exprimar liber opiniile. Costică Ciocan are talent literar fiind și scriitor. Ceea ce i-a deranjat pe membrii CSM este stilul ironic și sarcastic folosit de Costică Ciocan pentru a critica activitatea acestei instituții precum și șefilor acesteia, fostul președinte Daniel Grădinaru dar și actuala șefă, Denisa Angelica Stănișor. Articolele respective au fost publicate pe site-ul juridice.ro. Unul dintre cele mai incriminate articole are titlul ‘’Ultima noapte de dragoste – regrete pentru o despărţire neașteptată’’, publicat pe juridice.ro pe data de 5 ianuarie 2024, făcând aluzie la faptul că Daniel Grădinaru a părăsit funcția de președinte al CSM. Costică Ciocan nu-I dă numele lui Grădinaru dar oferă destule indicii care să-l indice pe acesta cum ar fi ‘’cel mai important om din Magistratură’’. Ciocan le reproșează membrilor CSM că s-au ocupat numai de interdicțiile care se aplică magistraților nu și de libertățile acestora. ‘’ Este surprinzător că nu s-a realizat până în prezent, tot cu titlu de recomandare, desigur, o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii care să conțină subiectele pe care un magistrat le poate aborda în privat ori în public. V-ați dat concursul pentru toate interdicțiile, incompatibilitățile și obligațiile posibile, iar obligația de rezervă a devenit o veritabilă botniță manevrată cu măiestrie de organele de conducere ale Magistraturii. Nu spune, nu vorbi, nu-ți exprima părerea, căci forurile sunt capricioase, se supără, te vor avea în vizor, sunt active inclusiv pe grupurile profesionale de Facebook şi, mai ales, nu uită’’, arată Costică Ciocan în articolul ’’Subiecte tabu şi ritualuri legale: Despre ce se mai poate vorbi în Magistratură?’’, publicat pe portalul juridice.ro în data de 21 noiembrie 2023.
Membrii CSM au fost deranjați de termenii ironici folosiți de Costică Ciocan pentru a-i caracteriza pe șefii CSM deși acesta nu le scrie numele în clar. ‘’Stăpânul’’, ‘’El Chapo’’, ‘’Comandante’’ dau ‘’Doamna Academician’’, sunt termenii care-I desemnează probabil pe președintele CSM și actuala șefă. ’’În acest context, secția pentru judecători, cu majoritate, apreciază că atitudinea domnului judecător Ciocan Costică s-a poziționat înafara standardelor de conduită impuse de statutul profesiei, maniera în care acesta a înțeles să-și exprime părerea despre probitatea morală și profesionalismul unor colegi judecători, prin utilizarea unor colegi judecători, prin utilizarea unor termeni și construcții lingvistice cu sens peiorativ, defăimător, ironic și sarcastic fiind incompatibilă cu normele de conduită prevăzute de art.18 alin (2) din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor. Prin exprimarea de către domnul judecător a unor opinii care, unui observator rezonabil, (persoană de bună-credință, dezinteresată și informată) îi pot crea îndoieli cu privire la probitatea profesională și morală a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Secția cu majoritate apreciază că au fost încălcate normele de conduită ale magistraților…Secția cu majoritate reține că acțiunile domnului judecător Ciocan Costică concretizate în afirmații denigratoare expuse cu ajutorul unui limbaj plin de sarcasm și ironie la adresa membrilor CSM au fost depășite limitele în care un magistrat trebuie să-și exercita dreptul la liberă exprimare, termenii folosiți de domnul judecător fiind duri, incisivi și valențe jignitoare’’, se arată în decizia CSM (vezi aici).
Libertatea presei la instanțele din Iași
În contextul celor arătate mai sus ținem să precizăm că se observă o tendință de a limita libertatea de exprimare a jurnaliștilor și printre judecătorii de la instanțele din Iași. Și mai periculos este că au început să elimine articole de pe site-urile publicațiilor prin ordonanță președințială, deși materialele aveau bază factuală suficientă, judecătorii nu au așteptat judecata pe fond și le-au eliminat. Nu este o practică generală vorbim doar despree unii judecători care ar fi făcut o carieră de succes mai degrabă în sistemul juridic al unui regim totalitar decât într-o societate deschisă.
Exemple concrete de cenzură
De exemplu, judecătorul Mircea Florin Zaharia Lupu a eliminat de pe site-ul dezvaluire.ro un articol în care o criticam pe avocata Gianina Poroșnicu deorece și-a parcat Mercedesul, pe trotuar în fața casei sale, încurcând astfel circulația pietonilor și a celorlalte autovehicule angajate în trafic (fapt ce s-a repetat recent și a stârnit din nou indignarea ieșenilor – vezi aici). Mircea Florin Zaharia Lupu a eliminat articolul deoarece conținea în titlu cuvântul ‘’cocalar’’. Adică, am scris că avocata Poroșnici a avut ‘’tupeu de cocalar’’ când a parcat astfel pe trotuar. Zaharia a luat sensul vechi al cuvântului ‘’cocalar’’ care poate desemna un țigan bișnițar, șmecheraș etc fără să țină cont de faptul că de vreo zece ani cel puțin acesta este folosit pe rețelele de socializare tocmai pentru a-i desemna pe cai care încalcă abuziv regulile de circulație (este asociat pe mai des celor care conduc BMW). Drept, dovadă, colegul de la Tribunal al lui Zaharia, judecătorul Cristian Ungureanu a folosit termenul cocalar într-o postare de pe data de 25 august 2017 atunci când a criticat pe pagina sa de Facebook, o persoană care a parcat aiurea într-o intersecție (vezi poza de maj jos). Să concluzionăm că Zaharia l-ar fi cenzurat și pe Ungureanu dacă ar fi fost acționat în judecată de proprietarul mașnii din fotografie? Acest exemplu arată că deciziile de cenzurare a unor articole de presă pronunțate de unii judecători se iau într-o manieră subiectivă neexistând repere clare de analiză. În ceea ce-l privește pe Cristian Ungureanu, acesta ne-a cenzurat o serie de articole despre avocata Daniela Bianca Ștefan, trimisă în judecată și condamnată la acea vreme într-un dosar de proxenetism și trafic de droguri. În dosarul DIICOT există și o declarație a unei martore care susține că a aflat de la un alt inculpat, un proxenet că Daniela Bianca Ștefan ar fi fost la rândul său prostituată și din acest motiv ar fi fost arestată în țările arabe. Ungureanu a eliminat prin ordonanță președințială 3 din 4 articole publicate despre acest subiect pe motiv că ‘’nu am făcut propriile verificări’’. Asta în condițiile în care am depus la dosar documente din dosarul DIICOT, cel cu rechizitoriul prin care a fost trimisă în judecată Daniela Bianca Ștefan. Adică, un ziarist are metode mai eficiente decât deține un procuror DIICOT să afle adevărul despre o atare situație?
Constantin MAZILU
