@ Cronologia dosarului instrumentat de Parchetul European Iași: în anul 2021 s-au făcut percheziții și abia în anul 2023, omul de afaceri Lucian Zlate este reținut, ridicat de pe Aeroportul București deoarece pleca in vacanță în Grecia, adus la Iași cu mandat @ Se propune arestarea acestuia în baza unor acuzații pe care în final le-au respins până și șefii de la Bruxelles ai procurorului de caz de la Iași @ Acum, bunuri în valoare de 22 milioane euro ale firmelor lui Lucian Zlate, sunt menținute sub sechestru în condițiile în care procurorul estimează o ‘’gaură’’ de maxim 4 milioane euro iar judecătorul apreciază că prejudiciul este nedefinit @ Judecătorii i-au ridicat omului de afaceri controlul judiciar în acest dosar dar procurorul Parchetului European a făcut contestație
Marele dosar de corupție scos în față de Parchetul European anul trecut, cel în care s-a invocat un prejudiciu de milioane de euro se dovedește a fi mai degrabă o anchetă presărată cu abuzuri care aduc aminte de vremurile de tristă amintire, cele în care investigațiile erau realizate de organele de securitate. Încet, încet, judecătorii încep să-și dea seama că acest dosar scârțâie din toate volumele și iau măsuri pentru a îndrepta lucrurile întru respectarea drepturilor civile. Deși este un Parchet European și teoretic ar trebui să primeze drepturile civile, în acest dosar procurorul Bogdan Munteanu (fostul șef al DNA Iași) a luat o serie de decizii pe care omul de afaceri vizat de anchetă Lucian Zlate le-a reclamat ca și abuzuri. Într-o ediție anterioară am arătat că Lucian Zlate a fost adus la Iași pentru audieri la Parchetul European cu mandat de aducere de pe Aeroport din București, fiind împiedicat astfel să plece în vacanță în Grecia în condițiile în care anterior nici măcar nu fusese citat. Mai mult decât atât, în acest dosar perchezițiile au avut loc în anul 2021 iar până în anul 2023, când a emis mandatul de aducere, procurorul a avut timp să-l cheme la audieri și să-l chestioneze că s-ar fi prezentat de bunăvoie. L-a reținut și a cerut ulterior, arestarea acestuia pentru infracțiuni care ulterior, la finalizarea rechizitoriului a fost invalidate de șefii procurorului Munteanu. Astfel, procurorul Munteanu a solicitat arestarea lui Zlate printre altele pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat în condițiile în care procurorii Parchetului European de la Bruxelles, au spus că în acest dosar această infracțiune nu există. ‘’Cazul trebuie parțial respins în ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat în care este implicat un singur suspect persoană juridică, întrucât numai persoanele fizice pot fi considerate răspunzătoare pentru infracțiunea respectivă, conform dreptului intern. Cazul trebuie respins parțial în ceea ce privește falsul în încrisuri în care sunt implicați patru suspecți persoane fizice, întrucât a fost imposibil de stabilit dacă suspecții au furnizat semnături false’’, au stabilit șefii lui Munteanu. Zlate a depus plângere penală împotriva procurorului Bogdan Munteanu.
Sechestru pentru un prejudiciu nedefinit
Mai grav este că toate afacerile lui Lucian Zlate sunt afectate de aceste decizii discutabile luate de procurorul Bogdan Munteanu. Astfel, în acest dosar în care procurorul revendică un prejudiciu de 4 milioane euro, Munteanu a pus sechestru pe active imobiliare în valoare de 22 milioane euro. A pus sechestru de exemplu, pe imobilul în care se află Centrul de afaceri dar și pe imobilul în care se află centrul SPA de pe Calea Chișinăului nr.29, ambele clădiri fiind lipite una de cealalta dar sunt intabulate și înregistrate separat. Pentru a-și lua măsuri asiguratorii era suficient să pună sechetru doar pe clădirea centrului SPA, evaluată la 4,5 milioane euro de Ministerul de Finanțe pentru Parchetul European. A pus sechestru și pe centrul de afaceri, evaluat de aceiași instituție pentru același beneficiar la 12 milioane euro. Asta în condițiile în care după 3 ani de ‘’anchetă’’ un judecător a constatat că prejudiciul în acest dosar este nedefinit. ‘’Față de acestea, judecătorul de drepturi și libertăți are în vedere că o eventuală disproporție existentă între cuantumul presupusului prejudiciu și valoarea bunurilor indisponibilizate (evaluate de organele de urmărire penală la o valoare de 4 milioane euro și de contestatoare la 11.000.000 euro) nu justifică ridicarea măsurii sau restrângerea obiectului acesteia atât timp cât prejudiciul nu a fost stabilit cu certitudine, cuantumul acestuia fiind unul estimativ, acesta urmând a fi stabilit la momentul soluționării momentului cauzei. Urmează ca pe fondul cauzei să se stabilească măsura în care s-a produs un prejudiciu și în caz afirmativ care este valoarea acestuia’’, arată un judecător de drepturi și libertăți care a pronunțat o decizie în acest dosar. Aceasta este concluzia la care s-a ajuns dupa 3 ani de ancheta, expertize, mandate de aducere, cereri de arestare, sechestre etc. Judecătorii i-au ridicat omului de afaceri controlul judiciar în acest dosar dar procurorul Parchetului European a făcut contestație.
Constantin MAZILU
