@ O răsturnare de situaţie a avut loc în cazul membrilor clanului Corduneanu @ Astfel, dosarul lui Adrian „Beleaua” se întoarce pe mesele procurorilor @ Însă decizia luată ieri de judecătorii ieşeni nu este definitivă
Răsturnare de situaţie a avut loc în cazul membrilor clanului Corduneanu! Dosarul lui Adrian „Beleaua” se întoarce pe mesele procurorilor!
„Instanta admite în parte cererile și excepțiile invocate de inculpații Corduneanu Adrian,
Corduneanu Ramona Carmen, Mihalcea Carmen, Puşcaşu Monica-Mihaela, Costin Răzvan Ionuţ, Ion Răzvan Constantin şi de judecătorul de cameră preliminară din oficiu. Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 192D/P/2019 din data de 03.05.2023 al D.I.I.C.O.T. IAȘI din perspectiva necesității asigurării caracterului clar al acuzațiilor formulate și precizate în capitolul dedicat analizei încadrărilor juridice. Pune în vedere procurorului ca, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, să remedieze neregularitățile actului de sesizare și să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei„, au afirmat ieri magistratii ieseni.
Răsturnare de situaţie în cazul membrilor clanului Corduneanu!
Demn de remarcat este faptul ca sentinta nu e definitiva, aceasta putand fi contestata. Amintim ca, recent, procurorii DIICOT Iasi au dispus trimiterea in judecata a lui Adrian Corduneanu, zis „Beleaua”, a sotiei acestuia, Ramona, dar si a altor persoane, intr-un dosar privind unele „tepe” imobiliare.
Potrivit procurorilor DIICOT, rețeaua de înșelătorii a inceput sa lucreze din 2016. Aceștia identificau persoane care moșteneau imobile, le cumpărau drepturile și le incheiau contracte cu promisiuni de vanzare si antecontracte cu mai multe persoane. Multi dintre cei care plateau bani care nu au mai intrat in posesia terenurilor si cladirilor.
„Începând cu anul 2016 şi până în prezent, în judeţul Iaşi a acţionat un grup infracţional organizat, care a avut ca scop principal săvârşirea unor infracţiuni de înșelăciune, în domeniul imobiliar, simularea activității infracționale fiind realizată prin intermediul unor acte juridice, cu aparență de legalitate.Principiul de bază al activității infracționale a constat în identificarea unor persoane, de regulă în vârstă, fără moștenitori sau cu moștenitori care domiciliază în străinătate, care au solicitat reconstituirea drepturilor de proprietate asupra unor imobile reprezentate de suprafețe mari de teren, iar cererile acestora au fost confirmate prin hotărâri de reconstituire a drepturilor de proprietate emise de Comisiile de Fond Funciar sau prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești.
Totodată, membrii grupului au manifestat preferință pentru persoanele care, în exercitarea drepturilor menționate anterior, se aflau în procedurile de identificare a amplasamentelor originale sau ale altor amplasamente libere, unde s-ar putea realiza punerile în posesie. Ulterior, moștenitorii erau contactați de către suspecţi, ocazie cu care li se solicita întocmirea unei procuri notariale în favoarea unui membru al grupului, prin care acesta să fie împuternicit să procedeze la obținerea actelor necesare și la valorificarea terenului.
După obținerea actelor notariale, pentru imobilele respective, membrii grupului procedau la obținerea sumelor de bani de la persoanele interesate de achiziționarea acestora, fiind încheiate antecontracte de vânzare-cumpărare, contracte de cesiune, contracte de dare în plată, însă care ulterior nu mai erau predate titularilor de drepturi. Astfel, persoanele vătămate erau menținute în eroare, membrii grupului comunicându-le că procedurile legale nu au fost finalizate pentru valorificarea terenurilor și că nu au obținut vreo sumă de bani pentru imobilele respective”, au spus cei de la DIICOT Iasi.