@ Scandal la un mare spital din Iaşi: managerul vrea gâtul juristului @ Astfel, ieri, magistraţii din cadrul Curţii de Apel Iaşi au respins plângerea împotriva ordonanţei procurorului formulată de Institutul de Psihiatrie „Socola” @ Managerul institutului este supărat că fostul jurist de la „Socola” a scăpat de acuzaţiile penale, considerate nefondate
Scandal la un mare spital din Iaşi: managerul vrea gâtul juristului! Aşadar, judecătorii din cadrul Curţii de Apel Iaşi au respins ieri plângerea împotriva ordonanţei procurorului formulată de Institutul de Psihiatrie „Socola”.
„Instanta respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul Institutul de Psihiatrie ,,Socola” Iaşi împotriva ordonanţei procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi din data de 5.06.2024, dată în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi. Definitivă”, au afirmat ieri magistratii ieseni. Totul a pornit de la faptul că managerul institutului, Cristina Elena Dobre, este supărat că fostul jurist de la „Socola”, Corneliu Prepeliţă, a scăpat de acuzaţiile penale, considerate nefondate.
Scandal la un mare spital din Iaşi!
Procesul dintre cele două părţi a început pe data de 18 septembrie 2024. Şefa de la „Socola” a cerut instanţei să întoarcă decizia procurorilor în cazul lui Corneliu Prepeliţă. Prin Ordonanță din data de 05.06.2024, emisă în dosarul penal nr. 82//P/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel , s-a dispus clasarea cauzei privind comiterea infracțiunii neglijenţă în serviciu, prevăzută de art 298 C. pen, cu aplicarea art 35 C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
„În motivarea soluţiei de clasare s-a reţinut, în esenţă, că, pe 24.04.2023, pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel a fost înregistrată plângerea formulată de Institutul de Psihiatrie, prin reprezentantul legal, prin care se solicita tragerea la răspundere penală a fostului consilier juridic al Institutului de Psihiatrie, în prezent având și calitatea de avocat suspendat în cadrul Baroului, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu în formă continuată. Faptele reclamate constau în aceea că, în mod deliberat, nu și-ar fi îndeplinit atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului și obligațiile stabilite la art. 4 din Legea nr. 514/2003, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.
În mod concret, acesta nu ar fi apărat drepturile și interesele institutului, în calitate de pârât, în 2 dosare, nici în faza de fond la Judecătoria și nici în căile de atac. De asemenea, nu ar fi reprezentat și nu ar fi susținut interesele Institutului de Psihiatrie în fața instanțelor de judecată, nu ar fi formulat niciun act procedural și nu ar fi depus niciun înscris/probă în apărare (întâmpinări, excepții, probe), încălcând astfel interesele legitime ale institutului și producând un prejudiciu în cuantum total de 114.355 de lei, conform reprezentantului institutului, reprezentând debit înregistrat în contabilitate și pe care institutul îl are de achitat în prezent către de Asigurări de Sanatate, ca urmare a pierderii respectivelor procese în instanță”, au aratata magistratii.
Corneliu Prepeliţă şi-a susţinut nevinovăţia
Corneliu Prepelita a fost consilier juridic al Institutului de Psihiatrie, angajat din 26.10.2015 și concediat disciplinar pe 16.08.2022. La audieri, Prepelita a negat că dosarele ar fi fost găsite în fișetul său și a afirmat că nu i s-a cerut predarea bunurilor la momentul concedierii. De asemenea, a menţionat că managerul i-a limitat atribuțiile doar la internările voluntare și răspunsurile la petiții.
Din nota de serviciu emisă la 20.06.2019 de managerul Institutului de Psihiatrie reiese că, începând cu 21.06.2019, Prepelita a avut sarcini juridice specifice, precum gestionarea internărilor nevoluntare și alte activități juridice.
De unde a izbucnit scandalul
Conform unui raport al CAS din 2024, măsurile de control aplicate de Ministerul Sănătății au dus la sancțiuni financiare pentru Institutul de Psihiatrie din cauza nerespectării unor obligații contractuale. Institutul nu a contestat rapoartele de control, iar CAS a individualizat creanțele la sumele de 98.675,55 lei și 15.679,69 lei, pentru care nu s-au formulat obiecții.
Răspunderea consilierului juridic intervine doar după verificarea existenței dreptului ce urma să fie valorificat prin acțiunea în Justiție. Tot astfel, a subliniat procurorul, consilierul juridic poate fi răspunzător patrimonial pentru neexercitarea unei căi legale de atac dacă nu a fost stabilit în mod expres de către angajator, dar numai dacă se face dovada că hotărârea ce trebuia atacată era netemeinică și nelegală.
Astfel, s-a apreciat că este cert că angajații – consilieri juridici – răspund patrimonial (civil – contractual) în situația în care produc pagube angajatorului în exercitarea atribuțiilor lor din cauza neglijenței, neprofesionalismului sau lipsei de diligență necesară pentru a atinge un scop bine determinat (de exemplu, câștigarea unui proces), pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publică, în calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive.
Așadar, procurorul a constatat că neîndeplinirea de către consilierul juridic a obligațiilor prevăzute la art. 4 din Legea nr. 514/2003 atrage răspunderea civilă contractuală a acestuia, și nu răspunderea penală, motiv pentru care a dispus clasarea cauzei, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. „În contextul celor anterior expuse, lămurindu-se cauza sub toate aspectele, nu există motive de infirmare a soluţiei adoptate în cauză, aceasta fiind legală şi temeinică, analiza procurorul de caz fiind corectă juridic”, au concluzionat ieri judecatorii ieseni.
