Potrivit Planului național de management al riscurilor de dezastre din 2022 al IGSU, specialiștii estimează peste 42.000 de morți, 300.000 de răniți și pierderi materiale de peste 25 de miliarde de euro. România are unul dintre cele mai mari niveluri de hazard din Europa și unul dintre cele mai mari niveluri de risc seismic. Dintre dezastrele naturale, cutremurul este cel mai devastator. Cutremurele de peste 7,5 grade pe scara Richter din Turcia care au avut loc luni, 6 februarie, au adus din nou în discuție posibilitatea unui seism în viitor, în România. Anul acesta se împlinesc 46 de ani de la cutremurul devastator de 7,4 grade pe Richter din martie 1977. Atunci, au murit peste 1.500 de oameni, aproape 1.400 dintre ei doar în Capitală. Alți peste 11.300 de oameni au fost răniți. Un seism cu o magnitudine asemănătoare ar avea un impact „deosebit de grav”, arată Planul național de management al riscurilor de dezastre, realizat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Documentul, actualizat anul trecut, are la bază datele rezultate în proiectul Ro-Risk, care a analizat riscurile de dezastre la nivel național. Dintre cele 10 dezastre naturale analizate, cutremurul ar provoca și cele mai multe pagube, umane și materiale, relevă planul IGSU. Aproape 75% din populație, din care majoritatea covârșitoare din mediul urban, și 45% din rețelele vitale sunt expuse riscului la cutremur.
Într-un eventual cutremur puternic, 42.000 de oameni ar muri, alți 300.000 vor fi răniți și peste 850 de kilometri de infrastructură de transport ar fi distrusă. Pierderile materiale directe se ridică la peste 25 de miliarde de euro, arată planul IGSU. Specialiștii vorbesc și despre modificări ale reliefului în cazul unui șoc puternic. Sunt, de asemenea, posibile pagube atât de mari la infrastructurile importante, precum cea electrică, de exemplu, încât să se creeze blocaje imediat după cutremur. Cea mai activă și puternică sursă seismică se află în Vrancea și afectează două treimi din teritoriul României. Undele seismice care pleacă din Vrancea ating însă și o parte din teritoriul Republicii Moldova și din Bulgaria. Pe teritoriul României, cutremurele vrâncene pot afecta 40 de localități urbane, mai arată documentul IGSU, în special pe direcția Iași – Focșani – București. Conform Ministerului Dezvoltării, aproape 2.700 de clădiri din România sunt în clase de risc seismic I și II. 25 de kilometri de drumuri vor fi blocați în urma prăbușirii clădirilor. Platforma, creată de Re:Rise, ONG ce se ocupă de implementarea unor proiecte pentru conștientizarea asupra riscului la cutremur, atrage atenția că numeroase zone din Capitală sunt în risc de izolare după un seism din cauza blocării căilor de acces. Autoritățile vor fi nevoite să depună mari eforturi ca să curețe arterele importante de moloz.
