Un mare spital din Iaşi, dat în judecată pentru malpraxis! De unde a izbucnit scandalul (EXCLUSIV)

7539
Targa, pe holul unui spital
Targa, pe holul unui spital

@ Un mare spital din Iaşi a fost dat recent în judecată pentru malpraxis @ Zilele trecute, magistraţii din cadrul Judecătoriei Iaşi au respins acţiunea formulată de Ana H., Anca T. şi Andrei H. în contradictoriu cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon” @ Reclamanţii solicitau despăgubiri în valoare totală de peste 200.000 de lei

Un mare spital din Iaşi a fost dat recent în judecată pentru malpraxis! Zilele trecute, magistraţii din cadrul Judecătoriei Iaşi au respins acţiunea formulată de Ana H., Anca T. şi Andrei H. în contradictoriu cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon” şi medicul Florin Grecu.

„Instanţa admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune. Respinge ca prescrisă acţiunea civilă introdusă de reclamanţi în contradictoriu cu pârâtul Florin Grecu şi pârâtul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon”, din Iaşi”, au afirmat judecătorii ieşeni.

Un mare spital din Iaşi, dat în judecată pentru malpraxis!

Demn de remarcat este faptul că decizia nu e definitivă, aceasta putând fi contestată. Procesul intre reclamanţi, pe de o parte, şi pârâţi, de cealaltă parte, a început pe data de 12 iunie 2019.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 iunie 2019, reclamanţii au solicitat obligarea pârâţilor la plata, în solidar, a sumei de 199.500 de lei cu titlu de daune morale, a sumei de 500 de lei cu titlu de daune materiale, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

„Pe 17 februarie 2016, tatăl şi soţul nostru a fost internat în spital, în urma manifestării unei dureri greu de suportat. Pe 22 februarie 2016, el a fost transferat la Spitalul Mavromati, unde i s-au efectuat numeroase analize şi radiografii, în urma cărora a rezultat suspiciunea de N. Cap Pancreas. Astfel, s-a luat decizia transferării pacientului la Spitalul Sf. Spiridon, clinica a III-a, transfer efectuat la 1 martie 2016. La acest spital s-au mai efectuat o serie de investigaţii, care au indicat prezenţa unei tumori la nivelul pancreasului. Pe 11 martie 2016, pacientul a fost supus primei intervenţii chirurgicale pentru îndepărtarea acestei tumori.

La 36 de ore după această intervenţie, s-a luat decizia de a efectua o nouă operaţie, realizată de acelaşi medic, respectiv pârâtul F.G. În cadrul acestei a doua operaţii, s-a constatat ansa jejunală ascensionată transmezocolic în stare de plenitudine ce sugera o sângerare la nivelul anastomozei pancreaticojejunală sau biliojejunală, sângerare exteriorizată prin stomac. Au mai indicat că potrivit analizelor efectuate în cadrul spitalului pârât, parametrii din buletinele de analize au infirmat suspiciunea de cancer pancreatic”, au povestit reclamanţii.

 

Ce au mai spus ieşenii

 

Cei 3 reclamanţi au mai susţinut în instanţă că, pe 4 aprilie 2016, pacientul a fost externat, cu menţiunea „stare externare vindecat chirurgical”. Reclamanţii au subliniat că această menţiune nu a reflectat realitatea, deoarece tot în biletul de externare se menţiona că, la nivelul plăgii post-operatorii, apăruse o supuraţie ce necesita lavaj cu antiseptice şi pansamente zilnice.

Potrivit reclamanţilor, această supuraţie ar fi demonstrat că medicul pârât nu ar fi efectuat cele două operaţii în condiţii aseptice. De asemenea, aceştia au mai evidenţiat că nu s-a asigurat transportul pacientului către un spital care să îi asigure lavajul septic şi suturarea rănii pe parcursul vindecării, aspect ce ar fi indicat o totală lipsă de profesionalism şi deontologie medicală.

Pe 5 aprilie 2016, pacientul a fost internat la Spitalul Mavromati, pentru a se respecta indicaţiile din biletul de externare. Pacientul a rămas internat până la 18 aprilie 2016, timp în care s-a practicat zilnic lavajul plăgii postoperatorii şi s-au efectuat mai multe analize medicale care au indicat hemocultură pozitivă Klebsiela Proteus. În urma CT, a apărut suspiciunea de pseudochist de pancreas fistulă.

Pe 27 aprilie 2016, în urma unor episoade de febră însoţite de frisoane şi stări de rău, pacientul a fost din nou internat, iar ulterior a fost externat la data de 4 mai 2016. După două zile de stat acasă, din cauza unor stări de rău, pacientul a fost din nou internat la 6 mai 2016.

 

Operaţii după operaţii

 

Pe 21 mai 2016, s-a efectuat a treia operaţie asupra pacientului, iar, în seara aceleiaşi zile, s-a reintervenit chirugical. Aceste operaţii au relevat faptul că a avut loc o ruptură a anevrismului format la nivelul ansei jejunale, fapt ce a facilitat răspândirea infecţiei în tot organismul pacientului. Din acel moment, starea pacientului a devenit una critică, motiv pentru care s-a efectuat şi a cincea operaţie în ziua de 23 mai 2016.

Reclamanţii au subliniat că vectorul de la care a pornit toată evoluţia nefavorabilă a pacientului este reprezentat de operaţia din ziua de 11 martie. Aceştia susţin că operaţia nu ar fi fost efectuată în condiţii aseptice, iar pacientul a contactat infecţia în cadrul spitalului-pârât, aceasta ducând la decesul pacientului din ziua de 7 iunie 2016.

 

Ce au spus pârâţii

 

Spitalul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii. A arătat că medicul a avut un contract de muncă încheiat cu acest spital şi, dată fiind independenţa şi libertatea profesională a medicului, între cei doi pârâţi nu există raport de prepuşenie. Pârâtul a mai indicat că a asigurat în mod constant, fără disfuncţionalităţi, aprovizionarea cu produse biocide corespunzătoare, cu spectru de acţiune/proprietăţi microbiologice dovedite pe agenţi patogeni multirezistenţi pentru efectuarea corectă a operaţiunilor de curăţenie/dezinfecţie.

Pârâtul a mai solicitat instanţei să constate că la nivelul spitalului au fost luate toate măsurile necesare pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale. De asemenea, medicul a formulat întâmpinare, prin intermediul căreia a solicitat repingerea cererii de chemare în judecată. A invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamanţilor, solicitând respingerea acţiunii ca prescrisă. De asemenea, el a susţinut că cererea de chemare în judecată vizează aceleaşi aspecte deja lămurite în cadrul cercetării efectuate de către de Jurisdicţie Profesională a Colegiului Medicilor.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.